Noi măsuri de apărare la una dintre cele mai sensibile frontiere ale NATO, pe fondul îngrijorărilor privind reînarmarea Rusiei. Autoritățile militare analizează soluții folosite deja în războiul din Ucraina, însă aplicarea lor ridică probleme neașteptate. În paralel, o inițiativă diplomatică a conducerii finlandeze a provocat reacții împărțite în Europa. Helsinki încearcă astfel să își consolideze securitatea, într-un moment în care evoluțiile militare și negocierile privind Ucraina rămân strâns legate.
Țara NATO construiește bariere uriașe împotriva tancurilor la graniță
Finlanda analizează construirea unor fortificații și bariere antitanc de mari dimensiuni de-a lungul frontierei sale de 1.340 de kilometri cu Rusia. Generalul-locotenent Pasi Välimäki, comandantul forțelor terestre finlandeze, a declarat pentru Bloomberg că armata studiază experiența Ucrainei, unde șanțurile antitanc și liniile defensive extinse au contribuit la încetinirea atacurilor rusești. Scopul este întărirea flancului estic al NATO și descurajarea unei eventuale agresiuni.
Condițiile geografice și climatice nordice complică însă proiectul. „Dacă realizăm fortificații și săpăm șanțuri antitanc sau construim obstacole la aceeași adâncime ca în Ucraina, cât timp va trece până când mediul nostru natural le va transforma în lacuri artificiale?”, a întrebat generalul Välimäki.
Comandantul finlandez a avertizat că Rusia a început deja să își refacă efectivele și stocurile de armament, în pofida continuării războiului din Ucraina. Potrivit acestuia, tancuri T-90 și vehicule de luptă ale infanteriei BMP-3 sunt transportate către depozite militare. Finlanda nu poate împiedica reînarmarea Moscovei, dar urmărește să creeze obstacole suficient de eficiente pentru a descuraja un eventual atac împotriva propriului teritoriu sau a unui aliat NATO.
Discuțiile directe cu Vladimir Putin au provocat controverse în Europa
În paralel cu măsurile militare, președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au avut pe 27 octombrie 2026 o convorbire telefonică de aproximativ 90 de minute cu președintele rus Vladimir Putin. Cei doi lideri au descris discuțiile drept deschise și substanțiale. Stubb a explicat că dialogul este necesar deoarece rezultatul războiului din Ucraina va influența direct securitatea Finlandei și a întregii Europe.
Citește și: Scurgere masivă de date din Rusia: Numărul real al morților ruși în război este șocant
„Suntem țări vecine cu Rusia. Rezultatul acestui război va avea consecințe directe asupra securității noastre și asupra securității europene în general. Pentru a pune capăt războiului sunt necesare discuții directe”, a declarat președintele finlandez. Convorbirea a avut legătură cu pregătirile pentru negocierile de pace dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite, programate la Abu Dhabi. După discuția cu Putin, Stubb și Støre au vorbit și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Statele nordice cer menținerea unei poziții comune privind Ucraina
Inițiativa diplomatică a provocat însă și reacții critice în Europa de Nord. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, și alți reprezentanți europeni au subliniat necesitatea menținerii unei poziții unite în sprijinul Ucrainei. Discuțiile directe cu Moscova au ridicat întrebări privind coordonarea diplomatică dintre statele europene, într-un moment în care negocierile pentru încheierea conflictului continuă.
Președintele finlandez a precizat că discuția cu Putin a fost pregătită în consultare cu Ucraina și că principalii aliați au fost informați. Potrivit declarațiilor sale, convorbirea a vizat inclusiv necesitatea reducerii atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene și pregătirea negocierilor de pace. Stubb a susținut că încheierea războiului nu poate fi obținută prin absența dialogului, în timp ce Finlanda continuă să analizeze modalitățile de consolidare a apărării sale la granița cu Rusia.