Cancelarul german Friedrich Merz a declanșat un val de indignare în Germania după ce, în fața reprezentanților marilor bănci reuniți la Berlin, a rostit cu voce tare ceea ce mulți politicieni au evitat zeci de ani să spună public: pensia de stat nu va mai fi suficientă pentru a acoperi traiul la bătrânețe. „Pensia legală singură va reprezenta, cel mult, asigurarea de bază pentru viața la bătrânețe”, a declarat Merz la recepția cu prilejul aniversării a 75 de ani a Asociației Băncilor Germane — un discurs care, în câteva ore, a ajuns pe primele pagini ale tuturor ziarelor și a stârnit reacții furioase din partea sindicatelor, a pensionarilor și a colegilor de coaliție din SPD.
Alegerea cuvintelor nu a fost deloc întâmplătoare, dar nici fericită: „asigurare de bază” trimite direct, în mentalul colectiv german, la ideea de ajutor social minimal, de sărăcie administrată, de Hartz IV pentru vârstnici. Iar asta, pentru aproape jumătate dintre pensionarii germani care nu au nicio altă sursă de venit în afara pensiei publice, nu sună a reformă — sună a abandon.
Reacția opoziției și a partenerilor de coaliție nu a întârziat. SPD-ul a transmis că se va opune cu „rezistență înverșunată” oricărei tentative de a submina sistemul public de pensii, acuzând că declarațiile cancelarului creează panică inutilă tocmai când o comisie guvernamentală de reformă a pensiilor se pregătește să-și prezinte recomandările. Merz nu a dat înapoi: în aceeași seară a anunțat că va purta „discuții foarte serioase” cu partenerii social-democrați, reproșând că blocajele din coaliție au frânat prea mult timp reformele structurale pe care le consideră urgente, scrie n-tv.de.
Pensie privată obligatorie sau capitalism cu forța?
Soluția pe care Merz o propune nu este nouă în esența ei: pilonul privat și cel ocupațional al pensiilor trebuie să devină mult mai consistente, depășind actualul cadru aproape exclusiv voluntar. Cancelarul a vorbit explicit despre nevoia unor „elemente de capitalizare”, referindu-se la modelul în care o parte din contribuții merg spre fonduri de investiții. Un „succesor Riester” — aluzie la reforma din 2001, prima tentativă serioasă de a împinge germanii spre economisire privată — ar fi deja pus în mișcare de actuala guvernare.
Citiți și: Noua realitate din Germania: Lucrează chiar și după 70 de ani
Specialiștii spun că direcția e corectă, dar că ea trebuie să se îndepărteze de voluntariat și să devină practic obligatorie. Germanii, însă, rămân profund atașați de ideea unui stat care îi protejează la bătrânețe — și tocmai de aceea orice atingere a pensiei publice este, politic, ca și cum ai atinge un nerv descoperit.
Timing-ul lui Merz a fost, cum o recunosc chiar susținătorii săi, cel puțin discutabil. Germania trăiește sub presiunea prețurilor în creștere, a anunțurilor de tăieri la asigurările de sănătate și a unor declarații anterioare prin care cancelarul criticase cultura work-life balance. Pus cap la cap, mesajul care ajunge la cetățeanul de rând sună astfel: muncești mai mult, te îmbolnăvești mai scump și la final primești doar o „asigurare de bază„. Sondajele arată că opt din zece germani sunt nemulțumiți de actualul cancelar — un nivel de dezaprobare rar întâlnit la acest stadiu al unui mandat.