Dunărea, artera vitală a Europei Centrale, a ajuns la niveluri de apă care nu mai fuseseră văzute de generații — și consecințele se propagă acum în lanț, dintr-o țară în alta, cu o viteză care pune în alertă guverne, operatori de energie și Comisia Europeană deopotrivă. Ungaria, România, Serbia și Bulgaria se confruntă simultan cu o criză care combină seceta extremă, opriri de reactoare nucleare, penurie de carburant și riscul unor pene de curent controlate. Premieri vorbesc deschis despre „crize energetice”, ministerele de apărare scufundă nave, iar Bruxelles-ul se pregătește să convoace grupul de coordonare energetică pentru prima oară de la criza din 2022-2023.
Premierul Ungariei, Péter Magyar, a transmis duminică un mesaj de avertizare către populație, afirmând că sistemul energetic al țării urmează să fie supus unei presiuni fără precedent. Potrivit acestuia, Ungaria se confruntă cu „cinci zile critice”, deoarece centrala nucleară de la Paks, care produce în mod obișnuit aproximativ 40% din energia electrică a țării, riscă să fie oprită complet pentru prima dată în cei 44 de ani de funcționare.
Dunărea a ajuns la un nivel critic
Motivul este scăderea dramatică a nivelului Dunării, ale cărei ape sunt folosite pentru răcirea reactoarelor nucleare. Conform datelor stației hidrometrice Danube Portal, nivelul fluviului la Budapesta a coborât luni la 11 centimetri și ar putea ajunge în cursul săptămânii chiar la 9 centimetri. Cu doar patru zile înainte, nivelul era de 23 de centimetri.
Într-un mesaj publicat pe platforma X, Péter Magyar a făcut apel la economisirea energiei electrice, în special în intervalul orar 17:00–22:00, când consumul este maxim, iar producția din surse solare scade odată cu apusul soarelui. „Ar putea apărea o criză energetică începând de luni. Sunt necesare măsuri coordonate și restricții voluntare pentru ca efectele să nu devină și mai grave”, a avertizat premierul ungar.
Autoritățile de la Budapesta pregătesc planuri de urgență care includ posibile întreruperi controlate ale alimentării cu energie în sectorul industrial, pentru a evita pene de curent necontrolate la nivel național. Populația este îndemnată să reducă utilizarea aparatelor cu consum mare, inclusiv a aparatelor de aer condiționat, chiar dacă temperaturile depășesc zilnic 40 de grade Celsius. În timpul zilei, aproximativ 80% din necesarul de energie poate fi acoperit din producția fotovoltaică, însă după lăsarea serii sistemul devine mult mai vulnerabil.
România încearcă să salveze centrala de la Cernavodă: Apel către populație
Situația este dificilă și în România, unde a fost declarată starea de urgență energetică. Unul dintre reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă a fost deja oprit, iar autoritățile încearcă să evite oprirea celui de-al doilea reactor, care ar afecta semnificativ producția de energie electrică a țării.
Ca să rezolve criza de apă din Dunăre, care amenință funcționarea normală a centralei nucleare de la Cernavodă, Armata Română a încercat în ultimele zile să devieze un debit mai mare de Dunăre către centrala de la Cernavodă. După un prim eșec, geniștii au raportat că luni dimineață au aruncat în aer stânca Pârjoaia din Dunăre, pentru a facilita curgerea apei. Totodată, un canal secundar al fluviului va fi blocat pentru ca apa să fie redirecționată către cursul principal. Conform Radio România Constanța, în cadrul acestor operațiuni vor fi scufundate patru nave pentru modificarea circulației apei.
Premierul român Ilie Bolojan a anunțat că Dacia, Ford și alte companii mari își opresc de astăzi, 3 august, și până pe 19 august producția, pentru a economisi energie electrică. În caz de urgență, Transelectrica va putea întrerupe alți mari consumatori. Totodată, Bolojan a lansat un nou apel către populație, firme și instituții publice, încât să reducă consumul în mod deosebit seara, după orele 19, dacă au posibilitatea.
Citiți și: Criză fără precedent în Germania! Rinul seacă, iar benzina și motorina riscă să devină tot mai greu de găsit
Serbia se confruntă și cu o criză a carburanților
În Serbia, situația este complicată atât de reducerea producției de energie hidroelectrică, cât și de problemele în aprovizionarea cu carburanți. Cele două hidrocentrale Djerdap 1 și Djerdap 2, care asigură aproximativ 18% din consumul anual de electricitate al țării, funcționează în prezent la doar 20-30% din capacitate. Ministerul Energiei de la Belgrad a precizat că lunile mai, iunie și iulie au adus cea mai mică producție de energie de la punerea în funcțiune a centralelor, în anii ’70 și ’80.
În același timp, Serbia primește doar un sfert din cantitatea obișnuită de benzină și motorină transportată pe Dunăre, deoarece navele nu mai pot naviga încărcate complet din cauza nivelului foarte scăzut al apei. Autoritățile au început să utilizeze rezervele strategice de combustibil, suficiente, potrivit informațiilor oficiale, pentru aproximativ 90 de zile.
Bulgaria monitorizează atent evoluția situației, iar UE urmărește criza
În Bulgaria a fost constituit un grup de criză care analizează permanent evoluția situației. Deocamdată, cele două centrale nucleare ale țării nu sunt afectate direct, deoarece folosesc rezervoare proprii pentru răcirea reactoarelor și nu depind de apa Dunării, relatează T-online.
Comisia Europeană a transmis că este pregătită să activeze grupul european de coordonare în domeniul energiei dacă situația din Ungaria și România se va agrava. Potrivit unor oficiali citați de Euronews, Bruxelles-ul monitorizează atent evoluția evenimentelor și poate interveni pentru coordonarea livrărilor de energie între statele membre, așa cum s-a întâmplat în timpul crizei energetice din 2022 și 2023.