Valul extrem de căldură care lovește Europa produce efecte tot mai grave. După incendii de vegetație, secetă și niveluri record de scăzute ale râurilor, două state membre ale Uniunii Europene, România șu Ungaria, se confruntă acum cu o situație fără precedent în domeniul energetic. Dunărea nu mai are suficientă apă pentru răcirea reactoarelor nucleare, iar autoritățile au fost obligate să reducă sau chiar să oprească producția de energie.
Este pentru prima dată când România și Ungaria sunt nevoite să își reducă activitatea centralelor nucleare din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. Fenomenul este pus pe seama precipitațiilor reduse și a valurilor succesive de caniculă care au afectat regiunea.
Ședință de urgență la guvern
Premierul Ilie Bolojan și miniștrii Cabinetului sunt reuniți într-o ședință de urgență pentru adoptarea unei hotărâri de guvern privind instituirea unei situații de forță majoră la Nuclearelectrica. Măsura vine după ce compania a oprit deja Reactorul 1 al Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, din cauza debitului extrem de scăzut al Dunării. În același timp, Nuclearelectrica avertizează că și Reactorul 2 ar putea fi oprit „în orice moment”, în funcție de evoluția nefavorabilă a nivelului fluviului și de impactul acesteia asupra sistemelor centralei.
O eventuală oprire a ambelor reactoare ar însemna scoaterea din funcțiune a aproximativ 20% din producția de energie electrică a României. Potrivit unui interviu acordat joi pentru HotNews de Sorin Rîndașu, director general adjunct al Apelor Române, țara ar fi nevoită să acopere deficitul prin importuri de energie.
În total, din sistem ar dispărea aproximativ 1.400 MW de capacitate de producție continuă și predictibilă, ceea ce ar pune o presiune suplimentară asupra Sistemului Energetic Național. O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) arată că România poate evita întreruperile în alimentarea cu energie, însă ar deveni dependentă într-o mare măsură de importuri, chiar într-un moment în care și statele vecine se confruntă cu aceleași probleme provocate de secetă și caniculă: debite scăzute ale râurilor și reducerea producției de energie nucleară și hidroelectrică.
Citiți și: ”Afară din Schengen!” Europa, în alertă după valul de migranți din Ceuta
Ungaria oprește centrala nucleară de la Paks: Apel către populație pentru reducerea consumului
Cea mai mare centrală nucleară din Ungaria, Paks, aflată în funcțiune de 44 de ani, va fi oprită pe perioadă nedeterminată din cauza nivelului insuficient al apei din Dunăre, necesară pentru răcirea reactoarelor.
Premierul ungar Péter Magyar a anunțat pe platforma X că reluarea activității nu este de așteptat „prea curând” și a avertizat că încă de luni ar putea apărea o „situație de criză energetică”. „Vor fi necesare limitări voluntare pentru a evita consecințe mai grave. Contăm pe fiecare!”, a transmis acesta.
Potrivit Guvernului ungar, oprirea centralei înseamnă pierderea imediată a unei capacități de producție de aproximativ 2.000 de megawați. În timpul verii, consumul maxim de energie ajunge la aproximativ 7.800 de megawați, în mare parte din cauza utilizării intensive a aparatelor de aer condiționat.
În Ungaria, aproximativ jumătate din energia electrică este produsă în centrale nucleare, iar Paks este singura centrală nucleară a țării. Péter Magyar a precizat că cel mai mic nivel al Dunării măsurat vreodată la Paks a fost de 97 de centimetri, în anul 2018, în timp ce în prezent nivelul este de 121 de centimetri, însă, din cauza caniculei, se estimează că acesta va continua să scadă. Autoritățile le recomandă cetățenilor să reducă în special consumul dintre orele 17:00 și 22:00, evitând încărcarea mașinilor electrice și utilizarea aparatelor de aer condiționat în intervalele de vârf, relatează BILD.
Canicula și seceta pun presiune pe sistemele energetice
Nivelul Dunării a ajuns la valori extrem de scăzute în urma lipsei precipitațiilor și a mai multor valuri de căldură care au afectat Europa în această vară. Pentru centralele nucleare amplasate pe malul fluviului, apa este esențială pentru răcirea reactoarelor, iar reducerea debitului poate obliga operatorii să limiteze sau chiar să oprească producția de energie din motive de siguranță.