Cancelara și premierii de land au decis să prelungească actualul lockdown până pe 7 martie. Cum poate fi, însă, motivată o populație tot mai obosită de restricții să reziste?, se întreabă Deutsche Welle.
Anul trecut, când şi-a alcătuit comitetul de experți dedicat crizei coronavirus, premierul landului Schleswig-Holstein, Daniel Günther, a știut de la bun început că are neapărat nevoie de un director al unei clinici de pneumologie, un director de clinică de psihiatrie și psihoterapie, precum și de președintele Institutului pentru Economie Mondială.
Günther a mai dorit să aibă neapărat alături și un expert în comunicare de criză, politicianul creștin-democrat intuind încă din 2020 că cei aproximativ trei milioane de locuitori ai landului Schleswig-Holstein vor urma cursul guvernului de la Kiel în actuala criză numai dacă măsurile sunt transparente și explicate într-o manieră inteligibilă.
Depresia în Germania: Anual se înregistrează peste cinci milioane de cazuri
Premierul a apelat pentru aceasta la Frank Roselieb, cercetător în domeniul crizelor, trainer de criză pentru companii, municipalități și asociații de mai bine de 20 de ani și membru al consiliului de administrație al Asociației Profesionale a Managerilor de Criză.
Roselieb subliniază: ”Comunicarea devine din ce în ce mai importantă pe măsură ce pandemia continuă, mai ales pe fondul oboselii din ce în ce mai evidente a populației și a faptului că nu fiecare decizie politică s-a dovedit a fi corectă”.
Populația este extenuată de lockdown
Probabil că slujba lui Roselieb nu a fost niciodată mai dificilă, căci nu numai în Schleswig-Holstein, ci în toată Germania lumea este sleită de putere din pricina unui lockdown extins din nou și din nou, captivă într-o lume cu magazine închise, muncă și îngrijirea copiilor la domiciliu. Cum ar putea Roselieb, a cărui convingere este că fiecare dintre noi este un manager de criză în acesteastă pandemie, să motiveze oamenii?
”În primul rând, trebuie să stabilești la timp țelul care trebuie atins de toată lumea, cum fac profesorii cu elevii în preajma bacalaureatului”, adaugă managerul de criză. ”În al doilea rând trebuie să spui clar ce nu poți face. Și, în al treilea rând, când vine vorba de riscuri extreme, nimeni nu așteaptă soluții perfecte. A te scuza din când în când poate oferi motivația pentru noi abordări și pentru revitalizarea speranței”.
Lui Roselieb îi place să vorbească în imagini sugestive. Expertul compară pandemia cu un meci de fotbal, a cărui primă și a doua repriză, precum și prelungirile, s-au încheiat, iar Germania se află în faza loviturilor de la 11 m, în care încă nu a fost înscris golul salvator.
Germania, bine pregătită pentru un nou început după criză
Roselieb își pune speranțe în planul pas cu pas elaborat de multe guverne regionale, astfel încât ”pilotul să știe în sfârșit unde poate ateriza când condițiile meteorologice se ameliorează”. Acesta mai crede și că implementarea diferită a măsurilor anti-pandemie în landurile federale este un lucru bun, pe care îl compară cu regulile privind ridicarea mașinilor parcate neregulamentar, respectiv amenzile, diferite şi ele de la un land la altul.
”Nicio altă criză – fie că vorbim despre un atac terorist, o criză pe piețele financiare, despre un scandal alimentar sau declanșat de donații ilegale pentru un partid politic – nu a pus la o mai mare încercare politicieni experimentați, de la vârful statului, așa cum face criza coronavirus, spune managerul de criză, care totuși nu ezită să își exprime optimismul cu privire la viitor. ”Întreaga infrastructură de aprovizionare rămâne intactă în caz de pandemie și permite o repornire relativ rapidă după criză. Iar în Germania, dificultățile sunt compensate cât mai mult posibil, fie prin Kurzarbeit, fie prin măștile gratuite pentru cei nevoiași”.
Psihologii cer o schimbare de strategie în lupta împotriva virusului
Cu toate acestea, politicienii germani sunt alarmați de recentele rezultate ale unui studiu elaborat de compania Cosmo, care a măsurat starea de spirit a populației de la începutul pandemiei. Încrederea populației se prăbușește și în rândul celor care sunt în general în favoarea aplicării unor măsuri mai stricte. Două din trei persoane sub 30 de ani afirmă, potrivit sondajului, că se simt stresați, acesta fiind cel mai înalt nivel de până acum. De asemenea, aproape 80 la sută dintre respondenți doresc o strategie pe termen lung, cu reguli uniforme.
Pandemia are efecte negative asupra planificării familiale: natalitatea scade, Germania îmbătrânește
”Părerea mea este că nu se poate continua ca până acum. Cei mai mulți dintre noi au respectat în trecut regulile. A continua pur și simplu în același fel duce la un sentiment de neputință învățată – cum spunem noi, psihologii. Sentimentul că indiferent cum procedăm, nimic nu se schimbă, duce la împotrivire și depresie”, menţionează profesorul Ulrich Wagner, adaăugând că „motivația noastră depinde de credibilitatea comunicării”.
Wagner este profesor de psihologie socială la Universitatea Philipps din Marburg și, dacă ar face parte din echipa de consilieri ai guvernului, spune că ar pleda pentru o schimbare de strategie. La fel ca un antrenor de fotbal, care înlocuiește doi jokeri la pauză atunci când echipa este condusă pe tabela de marcaj, oamenii politici ar putea folosi o nouă strategie, un plan pas cu pas, bazat în mare parte pe valorile incidenței, pentru a oferi un plus de energie populației. Totodată, s-ar schimba și structura luptei împotriva pandemiei.
Citiți articolul integral pe DEUTSCH WELLE.