Sari la conținut

Salariul minim în Franța: Cât trebuie să câștige un angajat

Etichete:
26/07/2024 21:54 - ACTUALIZAT 26/07/2024 21:54
salariul minim în Franța
Foto: Canva Pro

Salariul minim în Franța – Ca în fiecare an, salariul minim a fost majorat și în Franța. Aceasta este o veste bună pentru milioane de lucrători din Franța: este a opta creștere în trei ani. Vestea îi interesează și pe românii care lucrează în această țară. Iată cele mai importante informații pentru muncitorii români care doresc să lucreze în Franța. Salariul minim a crescut, așadar, de la 1.383,08 € net lunar (pentru 35 de ore de muncă) la 1.398,69 €, o creștere de 15,61 € (+ 1,13%). Valoarea brută a salariului minim se ridică la 1.766,92 €, după cum se precizează într-un decret publicat în Monitorul Oficial.

Salariul minim în Franța, de la 1 ianuarie 2024

Salariul minim pe oră crește, astfel, de la 11,52 € la 11,65€. Un număr record de angajați din sectorul privat vor beneficia de această reevaluare automată, care ține cont de inflație: erau 3,1 milioane la 1 ianuarie 2023, sau 17,3% din forța de muncă în cauză, excluzând agricultura. Salariul minim, singura remunerație indexată legal la inflație, a fost de fapt majorat de șapte ori între 1 ianuarie 2021 și 1 mai 2023. În total, a crescut cu 13,5% în această perioadă. SMIC în Franța corespunde salariului minim orar legal sub care salariatul nu poate fi plătit. Se aplică oricărui angajat adult, indiferent de forma de remunerare a acestuia (pe bază de timp, pe performanță, pe sarcini, la bucată, comision). Angajatorul poate fi amendat cu 1.500 € dacă plătește salariatului o remunerație sub salariul minim.

Singurul salariu indexat la inflație

În Franța, salariul minim este singurul salariu indexat la inflație. În fiecare an beneficiază de o majorare mecanică la 1 ianuarie. Aceasta ține cont de creșterea ponderată a prețurilor pentru gospodăriile cu cele mai mici venituri. Reevaluările au loc și în cursul anului, de îndată ce inflația depășește 2%. Proporția beneficiarilor este mai mare în rândul angajaților cu normă parțială (38,3%, față de 12,4% pentru angajații cu normă întreagă) și în cadrul întreprinderilor foarte mici (26,8% la cele cu 1 până la 9 angajați, față de 15% la celelalte). Femeile sunt, de asemenea, suprareprezentate în rândul beneficiarilor (57,3%).