Datele publicate de Eurostat pe 5 mai 2026 au confirmat ceea ce milioane de români simțeau deja pe propriile facturi: în a doua jumătate a anului 2025, România a înregistrat cea mai mare creștere a prețului la energie electrică din întreaga Uniune Europeană — un șoc de 58,6% față de aceeași perioadă din 2024. Momentul zero a fost 1 iulie 2025, când Guvernul Bolojan a eliminat schema de plafonare care ținuse prețurile sub control din 2021. Realitatea a depășit orice prognoză: facturile majorității românilor s-au dublat peste noapte.
Paradoxul adevărat nu este prețul în sine, ci raportul față de venituri. Eurostat calculează prețul energiei ajustat la puterea de cumpărare a fiecărei țări — adică ținând cont de cât câștigă oamenii în realitate. Prin această metodă, deși în termeni nominali Germania plătește 38,69 euro la 100 kWh — printre cele mai scumpe din UE —, raportat la veniturile cetățenilor ei se situează cu mult sub România. Țara noastră ajunge la 49,52 euro la 100 kWh ajustat la puterea de cumpărare — primul loc în Uniunea Europeană, peste Cehia (38,65) și Polonia (37,15). La polul opus, cele mai accesibile prețuri sunt în Malta (14,09), Ungaria (15,10) și Finlanda (18,77). Niciun cetățean european nu plătește mai scump curentul electric decât românul, raportat la ce câștigă, conform Eurostat.
De la ieftin la scump, în șase luni
La începutul lui 2025, România se afla la polul opus — printre statele cu cele mai accesibile prețuri la energie din UE, cu tarife în jur de 19 euro la 100 kWh, la jumătate față de media europeană. Saltul s-a produs brutal după ce schema de sprijin a expirat. Ofertele furnizorilor au sărit la 1,44–1,5 lei pe kWh, față de tarifele plafonate de 0,68–1,3 lei. Cel mai afectat a fost consumatorul mic: cu cât consuma mai puțin, cu atât creșterea procentuală a fost mai mare. Guvernul a oferit drept plasă de siguranță un voucher de 50 de lei pe lună pentru consumatorii vulnerabili.
Citiți și: Oficiul Federal de Protecție Civilă avertizează cu privire la o posibilă pană de curent
De ce suntem aici
Prețul mare nu este doar consecința liberalizării. Tarifele de transport și distribuție înghit circa 50% din valoarea facturii — mult peste media europeană —, iar infrastructura învechită generează pierderi uriașe pe care le plătesc tot consumatorii. La acestea se adaugă fiscalitatea ridicată, majorările de accize din 2025 și creșterea TVA la 21%. România este, ironic, o țară relativ independentă energetic — are gaze proprii, hidroenergie, nuclear și regenerabile — dar sistemul este construit astfel încât costurile cad mereu pe umerii celui de acasă.