Interzis în Elveția. Guvernul federal din Elveţia a dispus, miercuri 10 mai, activarea unei clauze prevăzute în Acordul cu Uniunea Europeană care prevede introducerea în mod temporar a unor restricţii pe piaţa muncii elveţiană pentru cetăţenii români şi bulgari. Această măsură are o valabilitate de un an, cu posibilitatea de a fi reînnoită în anul 2018 şi are ca termen-limită de aplicare 31 mai 2019.
„În şedinţa din 10 mai 2017, Consiliul Federal (Guvernul Elveţiei -n.red.) a decis activarea clauzei de siguranţă prevăzută în Acordul privind libera circulaţie a persoanelor, pentru cetăţenii bulgari şi români. Ca efect, în următoarele 12 luni, cetăţenii bulgari şi români care intenţionează să efectueze activităţi de lucru vor avea doar acces limitat pe piaţa muncii din Elveţia”, se arată într-un comunicat al Executivului federal de la Berna, citat de Mediafax.
În perioada iulie 2016 – mai 2017, cifra estimată pentru permisele de lucru acordate imigranţilor români şi bulgari veniţi la muncă a fost depăşită, astfel că în următoarele 12 luni permisele pentru aceşti cetăţeni străini vor fi limitate la 996, precizează Guvernul Elveţiei. Comparativ cu anul 2015, în 2016 numărul românilor şi bulgarilor veniţi în Elveţia s-a dublat, ajungând la circa 3.300 de persoane.
Elveţia eliminase, de la 1 iunie 2016, toate restricţiile pe piaţa muncii impuse cetăţenilor români şi bulgari, însă măsurile de limitare a imigraţiei pot fi reintroduse unilateral în cazul în care se constată un aflux de imigranţi din cele două ţări. „În cazul în care imigraţia din România şi Bulgaria va depăşi cu 10% media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017 sau cel târziu pe 1 iunie 2018, Consiliul Federal va putea introduce noi restricţii pe piaţa internă a muncii, valabile până pe 31 mai 2019″, avertiza Guvernul de la Berna în aprilie 2016.
În momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, Elveţia a introdus restricţii privind accesul cetăţenilor celor două state pe piaţa muncii, eliminate însă formal în iunie 2016. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene, dar face parte din Zona Economică Europeană şi din Spaţiul european de liberă circulaţie Schengen.
George Giamba, secretar de stat din MAE, i-a transmis lui Pascale Baerswyl, secretar de stat în Departamentul elveţian pentru Afaceri Externe, „regretul cu privire la decizia luată”, arătând că aceasta survine în contextul unui număr relativ mic al românilor care au solicitat un permis de tip B în ultimul an şi este în disonanţă cu contribuţia pe care comunitatea românească din Elveţia – în marea ei majoritate înalt calificată – o are pe piaţa locală a muncii.
Comisia Europeană și-a exprimat regretil în legătură cu decizia Elveţiei: „Comisia Europeană regretă decizia, în contextul tendinţelor în scădere în cazul numărului permiselor de rezidenţă”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
România a rămas fără forţă de muncă: valurile de emigrare în masă au amplificat criza