O nouă dispută privind alocațiile pentru copii a izbucnit în Germania, unde politicieni ai Uniunii CDU/CSU cer modificarea regulilor care permit plata Kindergeld pentru copiii care locuiesc în alte țări europene. În centrul discuțiilor se află sute de mii de beneficiari și sume anuale de sute de milioane de euro, transferate în afara Germaniei. România se numără printre țările menționate explicit de politicienii germani care solicită schimbarea legislației. Aceștia consideră că alocațiile ar trebui ajustate în funcție de costul vieții din țara în care locuiește copilul, iar unii merg până la a cere oprirea completă a plăților. Propunerile se lovesc însă de legislația europeană și de o hotărâre anterioară a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Aproape 300.000 de copii din străinătate primesc Kindergeld
Politicieni din CDU și CSU cer modificarea legislației europene pentru limitarea sau eliminarea alocațiilor germane plătite pentru copiii care trăiesc în străinătate. Solicitările au fost reluate la 10 noiembrie 2026, după publicarea unor statistici care arată că numărul copiilor cu domiciliul în afara Germaniei pentru care se acordă Kindergeld a crescut considerabil în ultimii ani.
În Germania, Kindergeld reprezintă una dintre principalele forme de sprijin financiar acordate familiilor pentru creșterea și întreținerea copiilor. Potrivit bilanțului oficial al Familienkasse, instituția din cadrul Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă responsabilă de administrarea alocațiilor, în 2025 au fost efectuate plăți pentru aproximativ 17,57 milioane de copii. Cheltuielile totale s-au ridicat la 55,32 miliarde de euro. De această prestație beneficiază peste zece milioane de familii.
Marea majoritate a copiilor pentru care se plătește alocația locuiesc în Germania, însă o parte se află în alte state europene. La sfârșitul anului 2025, numărul acestora ajunsese la 291.292, comparativ cu 103.559 în 2011. Astfel, în aproximativ 14 ani, numărul copiilor beneficiari cu domiciliul în străinătate a crescut de aproape trei ori. Această evoluție a readus în atenție solicitările unor politicieni germani de modificare a regulilor europene.
Peste 528 de milioane de euro au fost transferate în conturi din străinătate
Datele privind transferurile efectuate de Familienkasse arată că, în 2025, aproximativ 528 de milioane de euro au fost virați în conturi bancare din afara Germaniei. În 2011, valoarea acestor transferuri era de numai 45,7 milioane de euro. Creșterea este semnificativă, însă sumele transferate în conturi străine nu reprezintă automat totalul alocațiilor pentru copiii care locuiesc în afara țării, deoarece plățile pot fi încasate și în conturi bancare germane.
Statisticile arată că cele mai numeroase cazuri sunt asociate beneficiarilor de cetățenie poloneză, cehă și română. La sfârșitul anului 2025, Germania plătea Kindergeld pentru 112.384 de copii cu domiciliul în străinătate ai unor beneficiari polonezi, 33.872 ai unor beneficiari cehi și 32.459 ai unor beneficiari români. Datele indică cetățenia persoanei îndreptățite să primească alocația, nu neapărat țara în care locuiește copilul.
CDU/CSU cere schimbarea legislației europene privind Kindergeld
Creșterea numărului de beneficiari a determinat noi solicitări din partea Uniunii CDU/CSU. Vicepreședintele grupului parlamentar CDU/CSU din Bundestag, Günter Krings, a declarat pentru BILD că Germania transferă anual aproximativ o jumătate de miliard de euro sub formă de alocații în alte state europene și că actualele reguli trebuie schimbate.
Citiți și: Bulgarii au ajuns să câștige mai mult decât românii! Diferența o fac taxele foarte mari
„Germania este principalul exportator de Kindergeld către alte țări ale UE. O jumătate de miliard de euro pleacă anual din fondurile noastre sociale peste granițe. Prietenii noștri din Comisie și din celelalte state membre trebuie să înțeleagă, în sfârșit, că nu mai acceptăm acest lucru”, a declarat politicianul german. Krings a cerut modificarea urgentă a legislației europene, susținând că nivelul ridicat al alocației germane poate crea stimulente financiare și riscuri de utilizare abuzivă a sistemului.
România și Bulgaria, menționate direct în dispută
Günter Krings a invocat explicit situația copiilor care locuiesc în România și Bulgaria, argumentând că nivelul alocației germane este stabilit în raport cu condițiile economice din Germania. „Nu se poate ca pentru copiii care locuiesc în Bulgaria sau România să se plătească Kindergeld la un nivel calculat în funcție de costurile vieții din Germania. În această privință, nu ne vom mai lăsa amânați la Bruxelles”, a declarat politicianul CDU.
O poziție și mai categorică a fost exprimată de Stephan Mayer, politician CSU specializat în probleme de politică internă. „Cer să nu se mai plătească deloc Kindergeld german pentru copiii din străinătate. Dacă acest lucru nu poate fi pus rapid în aplicare din punct de vedere juridic, trebuie cel puțin să ajustăm plățile la costurile vieții din țara de reședință. Pentru că acolo viața este, de regulă, considerabil mai ieftină. Kindergeld trebuie să asigure nevoile de bază ale copiilor, nimic mai mult”, a declarat acesta pentru BILD.
De ce Germania nu poate opri unilateral plățile Kindergeld
Actualul sistem de acordare a alocațiilor pentru copiii care locuiesc în alte state membre este reglementat de legislația Uniunii Europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Părinții care lucrează în Germania au dreptul să primească Kindergeld chiar dacă minorii locuiesc în România sau în alt stat european. Dreptul la prestație depinde de situația profesională și familială a părinților, precum și de regulile europene care stabilesc statul responsabil pentru plată.
Un precedent important este cel al Austriei, care a încercat să adapteze alocațiile familiale la costurile vieții din țara unde locuiesc copiii. La 16 iunie 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că mecanismul austriac de indexare încalcă legislația comunitară, deoarece produce o discriminare indirectă nejustificată pe criteriul cetățeniei în cazul lucrătorilor mobili. În urma hotărârii, Austria a fost obligată să elimine reglementările respective și să efectueze plățile compensatorii necesare.