O schimbare importantă în clasamentul salariilor din regiune pune România în urma Bulgariei. Datele pentru al doilea trimestru din 2026 arată că salariul mediu net din țara vecină a trecut, pentru prima dată, peste cel din România, potrivit unei comparații prezentate de un politician bulgar. Situația este cu atât mai surprinzătoare cu cât Bulgaria are în continuare unul dintre cele mai scăzute niveluri ale produsului intern brut pe locuitor din Uniunea Europeană. Explicația se află în principal în modul diferit în care sunt taxate veniturile salariale, dar și în ritmul de creștere a remunerațiilor.
Bulgarii au ajuns să câștige mai mult decât românii
Salariul mediu net din Bulgaria l-a depășit pe cel din România în al doilea trimestru al anului 2026, potrivit unei analize prezentate de politicianul bulgar Vladislav Panev și publicate de Mediapool. Diferența este de 21 de euro în favoarea angajaților bulgari, deși salariul brut mediu din România rămâne semnificativ mai ridicat.
În analiza publicată, Vladislav Panev susține că Bulgaria a ajuns, pentru prima dată în istoria sa modernă, să aibă cel mai mare salariu mediu net dintre toate țările cu care se învecinează. Potrivit cifrelor prezentate de acesta, Bulgaria se situa pe primul loc, cu aproximativ 1.120 de euro, urmată de România, cu 1.099 de euro, și Grecia, cu 1.007 euro.
Serbia înregistra un salariu mediu net de aproximativ 830 de euro, Macedonia de Nord de 680 de euro, iar Turcia de 600 de euro. Datele provin din surse statistice și estimări diferite, inclusiv modelul OCDE pentru Grecia, astfel că trebuie interpretate ca o comparație orientativă, nu ca un clasament realizat integral printr-o metodologie unitară.
Diferența dintre România și Bulgaria devine evidentă atunci când sunt comparate salariile brute. În iulie 2026, salariul mediu brut din România ajungea la aproximativ 1.853 de euro, în timp ce în Bulgaria acesta era de 1.421 de euro în luna iunie. Media salariului brut bulgar pentru întregul trimestru al doilea a fost de 1.444 de euro, potrivit Institutului Național de Statistică din Bulgaria. Astfel, deși angajatorii români plătesc, în medie, salarii brute mai mari, diferența se reduce considerabil după aplicarea taxelor și contribuțiilor sociale.
De ce angajații din Bulgaria primesc mai mulți bani în mână decât cei din România
Principala explicație pentru această inversare a clasamentului este fiscalitatea diferită a veniturilor din muncă. Bulgaria aplică o cotă unică de impozitare a venitului de 10%, iar contribuțiile sociale suportate de salariați sunt considerabil mai reduse decât în România. În consecință, o proporție mai mare din salariul brut rămâne efectiv la dispoziția angajatului. România aplică, de asemenea, un impozit pe venit de 10%, însă povara contribuțiilor sociale suportate de salariați este mai ridicată.
Pe lângă diferențele fiscale, salariile din Bulgaria au crescut într-un ritm accelerat. Potrivit datelor oficiale, remunerațiile medii brute au avansat cu 9,8% în trimestrul al doilea din 2026 față de aceeași perioadă a anului precedent. Vladislav Panev a explicat că această creștere, de aproape 10%, a contribuit la depășirea veniturilor nete din statele vecine, însă a atras atenția că avansul salariilor a fost mai rapid decât cel al productivității muncii.
Citiți și: Germania schimbă regulile de la 1 ianuarie 2027: salarii mai mari, Kindergeld, Minijob, taxe și pensii. Cine câștigă și cine va plăti mai mult
România rămâne înaintea Bulgariei la PIB pe locuitor și la salariul minim net
Depășirea României la salariul mediu net nu înseamnă că Bulgaria a recuperat și diferențele de dezvoltare economică. Potrivit cifrelor prezentate în analiza comparativă, Bulgaria se situa în 2025 pe ultimul loc în Uniunea Europeană în privința produsului intern brut nominal pe locuitor, cu aproximativ 17.500 de euro. România ocupa penultima poziție, cu circa 19.363 de euro pe locuitor. Diferența evidențiază faptul că economia românească produce în continuare, în medie, o valoare mai mare raportată la numărul de locuitori.
România păstrează deocamdată un avantaj și în privința salariului minim net. Potrivit unui studiu realizat de Blocul Național Sindical, acesta se situează la aproximativ 505 euro în România, comparativ cu circa 481 de euro în Bulgaria. Diferența este însă redusă și ar putea deveni aproape nesemnificativă în 2027, dacă salariul minim din România nu va fi majorat, iar veniturile din Bulgaria vor continua să crească.
Avertisment din Bulgaria: „În România, salariile au intrat direct în congelator”
În comentariul său publicat de Mediapool, Vladislav Panev a avertizat că avantajul salarial obținut de Bulgaria ar putea fi temporar, în special dacă autoritățile nu vor gestiona prudent finanțele publice. Politicianul a făcut o comparație directă cu România și Grecia, state care se confruntă cu presiuni bugetare și cu necesitatea unor ajustări economice.
„În plus, ambele țări trec printr-o criză de ajustare, spre care ne îndreptăm și noi, dar încă nu am ajuns acolo. Această situație se poate dovedi temporară din mai multe motive. Unul dintre ele este dacă vom continua să gestionăm în mod iresponsabil finanțele publice. Și dacă, de exemplu, veniturile din administrația publică le vor depăși pe cele din sectorul privat. Atunci, la un moment dat, va fi necesar să «strângem cureaua»”, a avertizat politicianul bulgar.
Creșterea salariilor ar putea încetini și în Bulgaria
Panev a atras atenția și asupra riscurilor generate de creșterea remunerațiilor într-un ritm superior productivității. În opinia sa, deficitul de forță de muncă a contribuit la presiunile salariale, dar poate afecta competitivitatea economiei bulgare dacă majorările nu sunt susținute de o creștere corespunzătoare a producției și a eficienței economice.
„Produsul nostru intern brut pe locuitor este încă mai mic atât decât cel al Greciei, cât și decât cel al României. Așadar, ne putem aștepta la o anumită încetinire, ceea ce nu înseamnă că vom pierde primul loc, întrucât în România nu este vorba de o încetinire, ci salariile au intrat direct în «congelator»”, a scris Vladislav Panev. Politicianul a menționat, de asemenea, problemele cu care se confruntă Bulgaria, printre care corupția și administrația supradimensionată, dar și dinamismul unor sectoare economice care ar putea susține creșterea veniturilor.