Un copil poate ajunge să coste o sumă uriașă până la împlinirea vârstei de 18 ani. Vorbim despre cheltuieli pentru hrană, locuință, îmbrăcăminte, educație și multe alte lucruri care se adună an de an. Dar părinții nu trebuie să suporte singuri întreaga povară financiară. Statul german are un sistem amplu de sprijin pentru familii, iar numărul formelor de ajutor este mult mai mare decât cele cunoscute de majoritatea părinților. Unele sunt acordate automat, altele trebuie solicitate separat, iar tocmai aici apare una dintre marile probleme: multe familii nu ajung să primească toți banii sau toate beneficiile la care ar putea avea dreptul.
Un copil costă peste 174.000 de euro până la 18 ani
Potrivit datelor Oficiului Federal de Statistică din Germania, părinții cheltuiau aproximativ 174.096 de euro pentru primul copil până la împlinirea vârstei de 18 ani, conform cifrelor din 2018. Între timp, din cauza inflației din ultimii ani, aceste costuri sunt mai mari. Calculul nu include însă toate pierderile financiare indirecte pe care le poate avea o familie.
De exemplu, părinții pot lucra mai puțin pentru a se ocupa de copii, ceea ce înseamnă venituri mai mici. În același timp, statul german oferă familiilor aproximativ 150 de forme diferite de sprijin. Martin Werding, profesor la Universitatea din Bochum, explică într-un material video al formatului financiar ARD „50k” că lista întocmită de Ministerul Federal al Familiei cuprinde „într-adevăr toate prestațiile de stat care au legătură într-un fel sau altul cu copiii”. În această listă intră nu doar prestațiile clasice pentru familii, ci și politica educațională și alte forme de sprijin destinate familiilor cu venituri mici.
Banii există, dar nu ajung întotdeauna la familii
De ce este atât de extins sistemul de sprijin? Potrivit expertului citat, unul dintre motive este interesul statului pentru creșterea generațiilor viitoare. Fără suficienți copii, Germania s-ar putea confrunta în timp cu un deficit de forță de muncă, iar sistemele sociale finanțate prin contribuțiile generației active, precum pensiile și îngrijirea persoanelor dependente, ar fi supuse unei presiuni mai mari.
Problema este că existența unei prestații nu înseamnă automat că banii ajung la toți cei care ar putea avea dreptul la ei. Martin Werding explică faptul că unele familii nici măcar nu știu că pot primi anumite ajutoare, în timp ce altele sunt descurajate de procedurile administrative. „Uneori, familiile nu știu exact că au dreptul la aceste prestații sau procedurile de solicitare sunt complicate. Uneori trebuie să depui o mie de cereri separat. Atunci familiile pur și simplu nu mai fac acest lucru”, spune profesorul.
Citiți și: Părinții din Germania vor pierde cinci zile de concediu parental. Această schimbare importantă va intra în vigoare în 2027
Sprijinul începe chiar înainte de nașterea copilului
Ajutorul financiar și protecția oferită de stat încep înainte ca bebelușul să vină pe lume. Pentru angajatele însărcinate se aplică perioada de protecție a maternității. În mod normal, o femeie însărcinată nu mai lucrează în ultimele șase săptămâni înainte de naștere și este protejată timp de opt săptămâni după naștere. În anumite situații, în funcție de locul de muncă și de starea de sănătate din timpul sarcinii, poate fi instituită mai devreme o interdicție de a lucra.
Tot de la începutul sarcinii se aplică și o protecție specială împotriva concedierii. În perioada de protecție a maternității există beneficii, printre care se numără indemnizația de maternitate. Pentru femeile asigurate în sistemul public, aceasta este de maximum 13 euro pe zi, în timp ce femeile asigurate privat sau prin asigurarea familială pot primi o sumă unică de maximum 210 euro, potrivit sursei. În cazul asigurării publice, cererea se depune la casa de asigurări, iar pentru celelalte categorii, la autoritatea federală competentă.
Dacă o angajată câștiga în medie mai mult de 13 euro pe zi înainte de perioada de protecție, intervine și contribuția angajatorului. Aceasta are rolul de a compensa diferența de venit. În mod obișnuit, prin această completare se ajunge din nou aproximativ la salariul net obișnuit pe care femeia l-ar fi primit dacă ar fi continuat să lucreze. Plata suplimentară trebuie însă solicitată direct de la angajator.
Kindergeld sau avantajul fiscal pentru copil?
După naștere intră în scenă una dintre cele mai cunoscute prestații pentru familiile din Germania: alocația pentru copii, Kindergeld. Aceasta este acordată indiferent de nivelul veniturilor părinților. Potrivit sursei, din ianuarie 2026 valoarea este de 259 de euro pe lună pentru fiecare copil.
Pentru familiile cu venituri mai mari poate fi însă mai avantajos, din punct de vedere fiscal, așa-numitul deducerii fiscale pentru copii, Kinderfreibetrag. Este vorba despre un avantaj fiscal prin care părinții plătesc mai puțin impozit pe venit. Fiscul verifică automat, în cadrul declarației fiscale, dacă avantajul fiscal este mai favorabil decât Kindergeld, astfel încât părinții nu trebuie să depună o cerere separată pentru această verificare.
Citiți și: Toți părinții trebuie să știe: în 2027 se schimbă modul în care primiți Kindergeld
Elterngeld, prestația care devine mult mai complicată
O altă formă importantă de sprijin este indemnizația parentală, Elterngeld. Aceasta poate fi primită de unul dintre părinți atunci când rămâne acasă după nașterea copilului, iar valoarea ei depinde de veniturile anterioare.
În prezent, părinții care depășesc un venit impozabil de 175.000 de euro pe an nu mai primesc Elterngeld, potrivit sursei. Cererea trebuie depusă la scurt timp după naștere, la autoritatea locală competentă. Martin Werding consideră însă că procedura a devenit dificil de urmărit: „După introducerea acestei prestații au fost create atât de multe subcategorii, încât, în opinia mea, nu mai este deloc clară”.
În funcție de varianta aleasă, părinții pot primi sume diferite pentru perioade diferite. În cazul Elterngeld de bază, părintele primește 65% din venitul net pierdut, cu un minimum de 300 de euro și un maximum de 1.800 de euro pe lună. Valoarea minimă de 300 de euro poate fi acordată și părinților care nu au avut venituri înainte de naștere.
Pentru gemeni și în anumite situații în care mai există copii mici în familie pot exista suplimente. Elterngeld de bază poate fi primit în primele 14 luni de viață ale copilului, cu condiția ca fiecare părinte să solicite prestația pentru cel puțin două luni.
ElterngeldPlus prelungește prestația pe o perioadă mai lungă
Există și varianta ElterngeldPlus, care funcționează după un principiu asemănător, dar poate fi primită pentru o perioadă de două ori mai lungă. În schimb, suma lunară este în principiu jumătate din cea aferentă Elterngeld de bază, relatează Tagesschau.
Pentru părinții care lucrează amândoi cu timp parțial există și bonusul de parteneriat, care poate permite acordarea suplimentară a ElterngeldPlus timp de două până la patru luni. Sursa menționează și situația cuplurilor căsătorite care schimbă clasele de impozitare, de la clasa V la clasa III, ceea ce poate duce în anumite condiții la câteva sute de euro în plus la indemnizația parentală. Schimbarea trebuie însă făcută suficient de devreme, cu șapte luni înainte de naștere.
În același timp, fiecare părinte ar urma să fie obligat să solicite prestația pentru cel puțin trei luni. Pe de altă parte, plafonul maxim ar urma să crească de la 1.800 la 1.900 de euro pe lună. Aceste modificări sunt prezentate în sursă ca schimbări viitoare și trebuie privite în funcție de forma în care vor fi aplicate efectiv.
Sunt bani depsre care multe familii nu știu
Pe lângă prestațiile cunoscute, există și forme de sprijin despre care familiile știu mai puțin. Printre acestea se află pachetul pentru educație și participare, Bildungs- und Teilhabepaket, care poate acoperi, în funcție de situație, cheltuieli precum excursiile școlare, anumite activități ale copiilor sau participarea la cluburi și cursuri de muzică.
Problema este că aceste forme de sprijin trebuie solicitate separat. „Aceste prestații trebuie, în esență, solicitate individual – de exemplu, sprijinul pentru excursii școlare, dar și pentru abonamentele regulate la cluburi, lecțiile de muzică și lucruri similare”, explică Werding. Potrivit acestuia, tocmai procedurile complicate fac ca banii să nu ajungă întotdeauna la copii.
Nu doar familiile care primesc ajutor social pot avea dreptul
Un aspect important este că aceste forme de sprijin nu sunt destinate exclusiv familiilor care primesc ajutor social. Pot exista drepturi și pentru familiile care beneficiază, de exemplu, de ajutorul pentru locuință, Wohngeld.
Printre celelalte forme de sprijin menționate se numără suplimentul pentru copii, Kinderzuschlag, indemnizația pentru îngrijirea copilului bolnav și avansul pentru pensia alimentară, Unterhaltsvorschuss. Și acestea presupun însă, în funcție de prestație, depunerea unor cereri și îndeplinirea condițiilor legale. „Asta înseamnă că trebuie să mergi la diferite autorități, să oferi uneori aceleași informații de mai multe ori. Și toate acestea destul de des, pentru că astfel de prestații sunt acordate întotdeauna doar pentru o perioadă limitată”, explică Martin Werding în materialul „50k”.