Vizita Ursulei von der Leyen la București, luni, 9 noiembrie 2026, a adus în prim-plan o direcție tot mai pronunțată a politicii europene: consolidarea capacităților militare în regiunea Mării Negre. Președinta Comisiei Europene a vorbit despre amenințări în creștere și despre necesitatea unor investiții suplimentare în apărare. Dincolo de declarațiile oficiale, miza vizitei privește rolul pe care România urmează să îl joace într-o regiune deja afectată de războiul din Ucraina.
Ursula von der Leyen propune noi capacități de apărare în România
La Palatul Cotroceni, după întâlnirea cu președintele Nicușor Dan, Ursula von der Leyen a prezentat posibilitatea dezvoltării unor capacități de producție de drone și sisteme antidronă pentru protejarea porturilor românești. „Amenințările sunt, într-adevăr, tot mai mari și suntem dispuși să vă ajutăm să le faceți față”, a declarat șefa Comisiei Europene. Mesajul său plasează România în centrul unei strategii europene de consolidare a apărării la Marea Neagră, într-un context regional deja marcat de incidente militare.
Președinta Comisiei Europene a indicat programul SAFE drept unul dintre instrumentele prin care România poate dezvolta asemenea capacități. „Pot fi utilizate pentru a construi capacități de producție de drone și contra-drone, pentru a vă proteja porturile, infrastructura critică”, a afirmat aceasta.
Nicușor Dan a confirmat că situația e gravă: „Știm cu toții, am avut numeroase incidente la Marea Neagră în perioada recentă – incursiuni cu drone, cele mai vizibile, dar și acțiuni de sabotaj, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, toate astea sunt un întreg spectru de război hibrid în care, evident, Rusia încearcă să escaladeze conflictul pe care l-a început în urmă cu cinci ani în Ucraina și să implice țări europene în acest conflict.”
Militarizarea Mării Negre intră tot mai mult pe agenda europeană
Discuțiile de la București se înscriu într-un proces mai amplu de consolidare a prezenței și capacităților de apărare în regiunea Mării Negre. Pe 22 octombrie 2026, Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind intensificarea atacurilor asupra navigației comerciale și amenințările la adresa stabilității regionale. Eurodeputații au cerut întărirea supravegherii spațiului aerian și a sistemelor de avertizare timpurie, inclusiv în Delta Dunării. În acest context, protejarea infrastructurii civile și extinderea capacităților militare sunt discutate tot mai frecvent împreună.
Această evoluție are și o dimensiune sensibilă pentru România: cum poate fi întărită apărarea fără ca regiunea să intre într-o spirală a escaladării militare? Incidentele cu drone, atacurile asupra navelor comerciale și proximitatea războiului din Ucraina reprezintă riscuri reale. Totuși, dezvoltarea capacităților militare nu elimină automat pericolul unor noi confruntări. Distincția dintre măsurile defensive, descurajarea militară și implicarea într-un conflict trebuie să rămână esențială în dezbaterea publică privind securitatea Mării Negre.
Citește și: Noi alerte cu drone la granița României. Premierul anunță un proiect de 200 de milioane de euro cu Ucraina
Nicușor Dan admite întârzieri în reacția României
Președintele Nicușor Dan a recunoscut că autoritățile române nu au reacționat întotdeauna cu rapiditatea așteptată. „Poate că nu am fost întotdeauna atât de rapizi cum s-ar fi așteptat românii, însă am fost predictibili și am înțeles că Marea Neagră este un loc important”, a declarat șeful statului. Potrivit documentelor Parlamentului European privind rezoluția din 22 octombrie, instituțiile europene solicită deja măsuri suplimentare pentru securitatea navigației și protejarea infrastructurii din regiune.
Vizita Ursulei von der Leyen face parte dintr-un turneu regional care continuă marți, 10 noiembrie, în Bulgaria. Șefa Comisiei Europene a legat discuțiile despre securitatea europeană și de războiul din Ucraina, susținând că viitoarea arhitectură de securitate trebuie negociată după un acord de încetare a focului și cu participarea aliaților europeni și NATO. Pe agenda europeană figurează și dezvoltarea unui hub de securitate maritimă la Marea Neagră, destinat supravegherii, cooperării regionale și protejării infrastructurii critice.