Sari la conținut

UE schimbă regulile din restaurante și supermarketuri: meniurile și etichetele, la control

19/06/2026 11:32 - ACTUALIZAT 19/06/2026 11:33
UE schimbă regulile restaurante și magazine

Consumatorii europeni s-au obișnuit în ultimii ani să găsească pe rafturi și în meniuri produse vegetale cu denumiri inspirate din preparatele tradiționale din carne. Burgeri vegani, șnițele din soia sau cârnați vegetali au devenit ceva obișnuit în multe țări. Acum însă, la nivelul Uniunii Europene, se pregătesc reguli noi care ar putea schimba modul în care sunt prezentate aceste produse. Deși unele interdicții intens dezbătute au fost abandonate, alte denumiri riscă să dispară complet din marketingul alimentelor pe bază de plante. Decizia a stârnit deja reacții puternice atât din partea industriei alimentare, cât și a politicienilor.

Parlamentul European a aprobat cu o largă majoritate o propunere legislativă care prevede restricții pentru anumite denumiri utilizate în promovarea produselor vegetariene și vegane. Proiectul a fost votat la Strasbourg cu 560 de voturi pentru, 75 împotrivă și 25 de abțineri. Înainte ca noile reguli să intre în vigoare, statele membre trebuie să își dea acordul formal.

UE schimbă regulile restaurante și magazine

„Burgerul vegetarian” scapă, dar alte denumiri intră pe lista neagră

Una dintre cele mai controversate propuneri discutate în ultimii ani prevedea interzicerea unor termeni precum „burger vegetarian”, „șnițel din soia”, „cârnat tofu” sau „steak vegetal”. Ideea era ca denumiri precum burger, șnițel, cârnat sau steak să poată fi folosite exclusiv pentru produse de origine animală.

Această variantă a fost însă abandonată după numeroase critici venite inclusiv din Germania, cea mai mare piață europeană pentru produsele alternative pe bază de plante. Reprezentanții industriei au avertizat că firmele ar fi fost obligate să schimbe denumirile produselor și ar fi întâmpinat dificultăți în promovarea lor către consumatori.

Chiar dacă termeni precum „burger vegan” sau „șnițel vegetarian” vor putea fi utilizați în continuare, Parlamentul European a decis că anumite denumiri legate direct de tipuri de carne sau de anumite părți anatomice ale animalelor vor deveni interzise pentru produsele vegetale.

Astfel, cuvinte precum „pui”, „vită”, „coaste”, „umăr”, „ficat”, „cotlet” sau „bacon” nu vor mai putea fi folosite pentru promovarea alternativelor vegetale. Restricția se va aplica inclusiv produselor cultivate în laborator sau obținute prin tehnologii celulare. În textul adoptat, carnea este definită drept „părțile comestibile ale animalelor”.
Citiți și: Inteligența artificială îți verifică cumpărăturile în supermarket. Ce se ascunde în spatele măsurii

Ministrul german al Agriculturii critică noile reguli

Ministrul federal german al Alimentației, Alois Rainer, a declarat că acordul are atât aspecte pozitive, cât și negative. Politicianul CSU consideră că majoritatea consumatorilor înțeleg deja diferența dintre un produs vegetal și unul din carne.

„Consumatorii sunt inteligenți și informați. Ei știu de mult timp că într-un șnițel vegetarian nu există carne”, a declarat Alois Rainer pentru agenția germană de presă.

În același timp, ministrul s-a arătat critic față de lista termenilor care vor fi rezervați exclusiv produselor din carne. „Ne-am fi dorit să nu existe deloc o nouă reglementare în această privință”, a spus acesta, avertizând că măsura va genera muncă suplimentară și costuri administrative pentru industrie.

Scopul inițial al proiectului era sprijinirea fermierilor

În realitate, modificările privind denumirile produselor nu reprezintă obiectivul principal al inițiativei europene. Proiectul legislativ urmărește în primul rând consolidarea poziției fermierilor în relația cu cumpărătorii și procesatorii, relatează Schwaebische.

Noile reguli prevăd obligativitatea contractelor scrise între producători și cumpărători, astfel încât costurile de producție să fie luate în calcul și să existe mai multă predictibilitate pentru agricultori. După aprobarea finală, fiecare stat membru va trebui să transpună prevederile în legislația națională și va putea stabili anumite excepții pentru sectoare sau produse specifice.