Nimeni nu se aștepta ca Donald Trump să amenințe cu bombardarea unui stat arab care îl ajutase să negocieze pacea. Și totuși, luni, la Casa Albă, președintele american a rostit fără ezitare cuvintele care au șocat o întreagă regiune — îndreptate nu împotriva unui dușman, ci împotriva unui aliat cu care Washingtonul are acorduri de securitate, baze militare comune și o relație diplomatică de peste două sute de ani.
Trump amenință un alt stat
„Omanul se va comporta ca toți ceilalți, sau va trebui să îi aruncăm în aer” — cu aceste cuvinte rostite luni la o conferință de presă la Casa Albă, Donald Trump a amenințat unul dintre cei mai vechi aliați ai Americii în regiune. Declarația a venit după ce agenția Bloomberg a relatat că Omanul purta discuții cu Iranul privind un sistem comun de taxare a navelor care tranzitează Strâmtoarea Ormuz — una dintre cele mai importante căi maritime din lume, prin care trec în mod normal aproximativ 20% din petrolul mondial.
Trump a respins categoric orice variantă care ar da Iranului sau Omanului controlul asupra strâmtorii: „Sunt ape internaționale. Nimeni nu le va controla. Noi le vom supraveghea.” Departamentul de Stat american a publicat imediat declarația pe rețelele sociale, confirmând că Trump se referise intenționat la Oman — nu la Iran, cum speculaseră inițial jurnaliștii.
În aceeași conferință de presă, Trump confundase Iranul cu Venezuela, spunând că Venezuela „nu mai are marină, nu mai are forță aeriană” — o formulare pe care o folosise în mod repetat referitor la Iran. Omanul este un aliat tradițional al SUA, cu care Washington are acorduri de securitate, liber schimb și acces la baze aeriene. Mai mult, sultanatul a jucat un rol esențial de mediator în negocierile indirecte dintre Washington și Teheran de la izbucnirea războiului pe 28 februarie 2026.
Un aliat amenințat, o strâmtoare blocată
De la atacurile americane și israeliene asupra Iranului, traficul naval prin Strâmtoarea Ormuz a fost aproape complet blocat, cu consecințe dramatice asupra economiei mondiale — prețurile la petrol au explodat, kerosenul s-a scumpit masiv, iar transportul de materii prime pentru îngrășăminte în SUA și Europa a fost grav perturbat.
Vezi și: Rusia interzice exporturile de kerosen, aviația mondială în genunchi
Iranul a anunțat că intenționează să controleze strâmtoarea chiar și după un eventual acord de pace, iar SUA au sancționat deja autoritatea creată de Teheran pentru colectarea taxelor de tranzit, declarând că aceasta violează dreptul internațional. Câteva nave au reușit să treacă în ultimele săptămâni, plătind aparent taxe — există și rapoarte despre mine maritime plasate de Iran în zonă, pe care mai multe țări, inclusiv Germania, s-au oferit să le demineze, dar numai după încheierea conflictului.
Trump declarase în weekend că negocierile cu Iranul sunt avansate și că strâmtoarea va fi redeschisă curând — Teheranul a contrazis imediat această afirmație. Între timp, cu un aliat amenințat că va fi „aruncat în aer” și un adversar care refuză să cedeze controlul, Strâmtoarea Ormuz rămâne punctul în care se decide, zi de zi, cât costă lumea să funcționeze.