Dorinţa liderilor Finlandei de aderare imediată a ţării lor la NATO este sprijinită „total” de Germania, a transmis joi cancelarul german Olaf Scholz.
„Salut decizia Finlandei de a se pronunţa în favoarea unei aderări imediate la NATO”, a scris pe Twitter liderul german.
Scholz a precizat că i-a transmis preşedintelui finlandez Sauli Niinisto, într-o discuţie telefonică, „sprijinul total al guvernului” german faţă de această dorinţă de aderare.
Germania, documente declasificate: Cancelarul Helmut Kohl s-a opus extinderii NATO către Est
Preşedintele şi premierul Finlandei, Sauli Niinisto, respectiv Sanna Marin, s-au declarat joi în favoarea unei aderări „fără întârziere” a ţării lor la NATO, un pas uriaş spre o candidatură care ar urma să fie oficializată duminică.
Kremlinul a reacţionat imediat afirmând că o aderare a Finlandei la Alianţa Nord-Atlantică ar constitui „cu siguranţă” o ameninţare împotriva Rusiei.
Consecinţă directă a invadării Ucrainei de către Rusia, candidatura Finlandei ar urma să fie completată cu o cerere de aderare din partea Suediei, de asemenea aşteptată în următoarele zile.
Evitarea unei confruntări directe NATO – Rusia, prioritatea lui Scholz
Luarea de poziţie oficială a celor doi lideri marchează o schimbare radicală a liniei Finlandei, care are o frontieră de 1.300 de km şi un trecut dureros cu Rusia.
În această ţară cu 5,5 milioane de locuitori, 76% din populaţie este acum în favoarea aderării, conform unui sondaj publicat luni, un procent triplu faţă de nivelul de dinainte de războiul din Ucraina.
Supusă unei forme de neutralitate forţată de către Moscova în timpul Războiului Rece, această fostă provincie rusă (1809-1917), ocupată de Uniunea Sovietică în 1939, a aderat la Uniunea Europeană şi la Parteneriatul pentru Pace al NATO după căderea Uniunii Sovietice, dar a rămas în afara Alianţei.