Știri Diaspora. Parlamentul țării nordice a votat marţi, cu o majoritate de peste 95%, pentru aderarea Finlandei la NATO, ceea ce permite trimiterea candidaturii oficiale la sediul Alianţei Nord-Atlantice.
La finalul unei şedinţe parlamentare de două zile, proiectul de aderare a fost adoptat. Dintre demnitari, 188 au votat pentru, opt contra şi nu s-a înregistrat nicio abţinere.
La finalul săptămânii trecute, preşedintele finlandez Sauli Niinistö şi premierul Sanna Marin au anunţat vor solicita aderarea „fără întârziere”.
Niinistö trebuie acum să semneze cererea de aderare înainte ca documentul să poată fi predat, împreună cu o solicitarea similară din partea Suediei, la cartierul general al NATO de la Bruxelles.
Cererea Suediei a fost deja semnată marţi dimineaţă de către ministrul de externe suedez Ann Linde.
Germania intensifică cooperarea militară cu Suedia şi Finlanda
Cancelarul german Olaf Scholz a dat asigurări marţi că ţara sa îşi va „intensifica” cooperarea militară cu Suedia şi Finlanda, care caută garanţii de securitate pentru perioada de tranziţie până la integrarea lor în NATO.
„Ne vom intensifica cooperarea militară, în special în regiunea Mării Baltice, şi prin exerciţii comune”, a afirmat Scholz în cadrul unei conferinţe de presă de la Berlin.
Scholz: Aderarea Finlandei la NATO, sprijinită total de Germania
El a precizat că Suedia şi Finlanda vor putea conta pe susţinerea Germaniei. „În special în această situaţie foarte specială” care precede primirea lor în NATO.
De acum „este deja clar că ţările noastre sunt legate de obligaţia de a se întrajutora în conformitate cu articolul 51 al Cartei ONU. Dar și de a-şi furniza tot ajutorul şi toată susţinerea posibile pentru a se proteja reciproc”, a spus Scholz.
Evitarea unei confruntări directe NATO – Rusia, prioritatea lui Scholz
După aproape două secole de neutralitate şi apoi de nealiniere militară, Suedia şi Finlanda şi-au oficializat candidatura la NATO. O consecinţă directă a invaziei ruse din Ucraina.
„Germania se va angaja ca procedura de aderare să se deruleze foarte rapid”, a adăugat cancelarul.
Garanții de securitate
Numai membrii Alianţei beneficiază de garanţii de protecţie, nu candidaţii, ceea ce a determinat Suedia şi Finlanda să solicite asigurări de securitate din partea mai multor ţări membre NATO. Votul în unanimitate şi ratificarea parlamentară a celor 30 de state membre ale Alianţei sunt necesare pentru primirea unui nou membru.
Scholz s-a declarat „încrezător” că acest consens poate fi aşteptat, în pofida ameninţărilor de blocaj ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan.
Germania, documente declasificate: Cancelarul Helmut Kohl s-a opus extinderii NATO către Est
„Vedem cum acţionează Turcia, în special în situaţia de conflict actuală. Deja a avut numeroase contribuţii constructive, prin aplicarea unor decizii privind strâmtoarea Bosfor. Cred că putem păstra această încredere”, a declarat el.
Ankara reproşează în special Suediei şi Finlandei că nu au aprobat cererile de extrădare ale unor persoane pe care le acuză că sunt membre ale unor „organizaţii teroriste”, precum Partidul Muncitorilor din Kurdistan.