
Odată cu dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale, o nouă amenințare pentru securitatea mondială provoacă tensiuni la Organizația Națiunilor Unite. Pot fi lăsați roboții să decidă singure cine trăiește și cine moare într-un război? Mai multe state cer reguli internaționale obligatorii, însă negocierile întâmpină deja obstacole. În timp ce ONU avertizează asupra consecințelor, unele dintre cele mai mari puteri militare ale lumii se opun unui acord care le-ar limita utilizarea acestor tehnologii.
Rusia blochează începutul negocierilor la ONU
Secretarul general al ONU, António Guterres, a cerut luni, 16 noiembrie 2026, adoptarea unor reguli internaționale obligatorii pentru sistemele de arme autonome, cunoscute și sub denumirea de „roboți ucigași”. Apelul a fost lansat la Geneva, la deschiderea celei de-a șaptea Conferințe de revizuire a Convenției ONU privind anumite arme convenționale (CCW), la care participă reprezentanții celor 128 de state semnatare. „Luați măsuri pentru a împiedica utilizarea și răspândirea acestor arme fără milă”, a transmis Guterres într-un mesaj video.

Reuniunea internațională a fost blocată încă din prima zi, după ce delegația Rusiei a refuzat adoptarea ordinii de zi. Un reprezentant al Moscovei a acuzat Uniunea Europeană că a prezentat anterior declarații motivate politic și informații false. Rusia a solicitat ca observatorii, inclusiv reprezentanții UE și ai organizațiilor neguvernamentale, să poată interveni abia la finalul conferinței, contrar procedurilor obișnuite. Din cauza regulii consensului, discuțiile au intrat într-un impas procedural, iar lucrările au fost întrerupte temporar.
Guterres a avertizat că dezvoltarea tehnologiilor militare autonome generează riscuri umanitare, juridice și etice majore. „Nu trebuie să încetăm niciodată să protejăm civilii de măcelul și devastarea conflictelor armate și să prevenim suferința inutilă”, a declarat secretarul general al ONU. Potrivit organizației, statele trebuie să stabilească limite clare pentru armele care pot identifica și ataca ținte fără intervenția directă a unui om. O decizie privind începerea negocierilor pentru un nou instrument internațional este așteptată până vineri, 20 noiembrie.
Citește și: Nu războaiele sau pandemiile ne-ar putea aduce sfârșitul: „Cel mai probabil, așa veți muri”. Avertisment din conducerea OpenAI
Ce sunt roboții ucigași și de ce provoacă îngrijorare
Sistemele de arme autonome letale, cunoscute prin abrevierea LAWS, sunt tehnologii militare capabile să identifice, să selecteze și să atace ținte fără ca fiecare acțiune să fie autorizată direct de un operator uman. Aceste capacități pot fi integrate în drone, vehicule militare sau alte sisteme de armament. Organizațiile umanitare avertizează că utilizarea lor poate produce erori fatale, mai ales atunci când deciziile sunt luate prin algoritmi al căror comportament este dificil de anticipat.
Germania susține introducerea unor reguli internaționale privind controlul uman asupra utilizării forței. Purtătorul de cuvânt adjunct al guvernului federal, Sebastian Hille, a declarat că negocierile trebuie să clarifice „dacă, în viitor, mașinile pot decide singure pe cine să ucidă într-un război sau dacă un om trebuie să fie întotdeauna cel care ia decizia finală”. Oficialul a atras însă atenția că obținerea unui acord este dificilă, deoarece deciziile din cadrul convenției necesită consens. Discuțiile privind reglementarea armelor autonome se desfășoară în cadrul ONU încă din 2014, fără să fi rezultat până acum un tratat internațional dedicat acestor sisteme.
Cinci state au votat împotriva rezoluției privind armele autonome
Dificultățile sunt accentuate de pozițiile unor mari puteri militare. În octombrie 2026, în Prima Comisie a Adunării Generale a ONU, 163 de state au votat în favoarea unui proiect de rezoluție privind armele autonome, iar cinci au votat împotrivă: Statele Unite, Rusia, Belarus, Israel și Coreea de Nord. Alte nouă state s-au abținut, printre care China, Iranul și Arabia Saudită. Votul a vizat un text privind abordarea internațională a problemei, nu adoptarea propriu-zisă a unei interdicții. Statele Unite, Rusia și Israelul se opun unui nou tratat obligatoriu, susținând că dreptul internațional umanitar existent oferă deja un cadru juridic aplicabil.
Organizația Human Rights Watch avertizează că lipsa unui acord ar putea lăsa populația civilă expusă unor riscuri majore, relatează Merkur. Comitetul Internațional al Crucii Roșii solicită, la rândul său, interdicții și restricții obligatorii, pe fondul progreselor rapide ale inteligenței artificiale.
