Prețurile biletelor de avion cresc vertiginos – Războiul din Iran a răsturnat calculele pentru milioane de europeni care visau la o vacanță în 2026. Economistul Gabriel Felbermayr, directorul WIFO — Institutul Austriac de Cercetare Economică — și proaspăt numit în Consiliul de Experți al Germaniei, a declarat la postul Deutschlandfunk că prețurile biletelor de avion vor crește puternic în lunile care urmează, ceea ce va duce automat la scăderea cererii pentru zboruri. Atunci când cererea scade, scade și oferta, avertizează economistul: anumite rute aeriene ar putea fi pur și simplu eliminate, devenind neprofitabile pentru companii.
Prețurile biletelor de avion cresc vertiginos
Cauza directă este Strâmtoarea Ormuz, blocată efectiv de la izbucnirea conflictului armat: cel puțin 40% din importurile europene de kerosen proveneau din zona Golfului și tranzitau această arteră vitală a comerțului mondial. Consecința a fost imediată: prețul kerosenului a ajuns la 1.650 de dolari pe tonă la nivel global — mai mult decât dublu față de aceeași perioadă a anului trecut — cu o creștere de 138% înregistrată în Europa și de 163% în Asia.
Petrolul Brent a depășit 100 de dolari pe baril, atingând un vârf de 114 dolari, cel mai ridicat nivel de la pandemia de Covid-19. Companiile aeriene simt deja presiunea: SAS a anulat 1.000 de zboruri în aprilie, Lufthansa analizează scoaterea din uz a zeci de aeronave, iar Wizz Air avertizează că profitul net al companiei pentru 2026 ar putea fi afectat cu circa 50 de milioane de euro. Directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, a tras alarma public: dacă penuria de combustibil persistă, până la 25% din livrările de kerosen pentru mai și iunie sunt în pericol.
Nici la pompe situația nu se va îmbunătăți
Loviturile nu se opresc în aer. Felbermayr a estimat că nici la pompe situația nu se va îmbunătăți în lunile următoare, din cauza capacității reduse de producție a Europei la diesel și kerosen. Directorul general al IATA, Willie Walsh, a avertizat că aprovizionarea va rămâne deficitară luni întregi, chiar și în ipoteza redeschiderii rapide a strâmtorii: rafinăriile au nevoie de timp pentru a-și reveni, infrastructura a fost afectată, iar lanțurile de aprovizionare nu se reconstituie peste noapte.
Propunerea guvernului german de a introduce un rabat la carburant — similar celui din 2022, în timpul crizei energetice generate de războiul din Ucraina — a primit un răspuns acid din partea lui Felbermayr. Cine strigă acum după un nou rabat contribuie mai degrabă la creșterea și mai accentuată a prețurilor, pentru că firmele speculează pe seama intervenției statului, a explicat economistul. În locul reducerilor directe la carburant, directorul WIFO propune investiții pe piața energiei electrice, pentru a reduce pe termen lung povara fiscală în acest sector, scrie oe24.
Citiți și: „Europa rămâne fără kerosen în șase săptămâni”, Comisia Europeană anunță un plan de criză
Între timp, turiștii care au rezervat deja pachete de vacanță se confruntă cu majorări operate de touroperatori, legal posibile dar plafonate, iar aeroporturile europene au transmis Comisiei Europene un avertisment fără precedent: dacă traficul prin Strâmtoarea Ormuz nu se reia în decurs de trei săptămâni, continentul intră într-o criză sistemică de combustibil exact la debutul sezonului estival. Armistițiul de două săptămâni convenit pe 8 aprilie nu a deblocat încă strâmtoarea, iar negocierile de pace se află într-un punct în care nimeni nu poate garanta nimic.