„Emigraţia din România a crescut cu 287% în perioada 1990-2017, conform raportului privind migraţia şi plecarea specialiştilor, publicat în octombrie 2019 de Banca Mondială.
Conform aceluiaşi raport, peste 27% dintre angajaţii români care au specializări universitare locuiau în afara ţării în anul 2017.
Iar exodul continuă”, observă jurnalistul Paul Cozighian într-un material publicat în cotidianul Le Figaro sub titlul „România se goleşte de forţele active”, cotat de Ziarul Financiar.
În opinia lui Sorin Ioniţă, analist la Institutul Expert Forum, „este îngrijorător în principal exodul profesioniştilor din domeniul sănătăţii. Deoarece remunerarea nu este singura motivaţie a plecării lor.
Medicii tineri pleacă – categoric pentru a obţine noi calificări -, dar în principal pentru a fugi de un sistem spitalicesc român feudal, aflat la discreţia unui grup de circa 250 de patroni, adevăraţi «guru», cu susţinere în lumea politică, ei controlând resursele şi hotărând totul”.
„Şi cuplurile tinere părăsesc ţara”, afirmă Cătălin Teniţă, cofondator al ONG-ului Geeks for Democracy.
„Chiar dacă au deja o situaţie bună, un loc bun de muncă, decid să plece din cauza lipsei infrastructurii, nivelului slab de organizare a educaţiei, sistemului de sănătate, precum şi a lipsei legăturilor prin autostrăzi. Preferă să le ofere un orizont mai bun copiilor lor, iar acest lucru este foarte dureros pentru România…”.
Numărul nou-născuţilor a trecut de la 400.000 la sfârşitul anului 1989 (în momentul căderii regimului comunist) la 180.000 în 2018. De atunci, numărul copiilor născuţi de părinţi români în străinătate depăşeşte numărul naşterilor din România, conform Le Figaro.
„Dacă nu se schimbă nimic, nu vom mai putea nici măcar să încetinim fenomenul, căci oricum să îl oprim este absolut imposibil”, afirmă Elena Calistru, preşedintele asociaţiei Funky Citizens.
Ea este îngrijorată mai ales să audă din ce în ce mai mulţi tineri, încă de pe băncile şcolii, că vor să plece din ţară.
„Multe dintre lucrurile pe care vor să le înveţe au un asemenea nivel de sofisticare încât piaţa muncii din România nu le poate oferi…
România trebuie în primul rând să se orienteze spre aceste domenii de viitor, pentru a putea deveni interesantă pentru aceşti tineri. Încă avem o economie de secolul XX, în timp ce tinerii de acum se specializează în meserii total diferite”.
Românii cu un nivel înalt de educaţie – profesori, ingineri, informaticieni, inovatori, profesionişti în domeniul medical – se regăsesc în principal în lumea anglo-saxonă.
Dar diaspora română include şi muncitori, asistenţi la domiciliu şi, desigur, sezonieri, care lucrează în principal în Italia şi Spania. Ei ar fi în prezent circa 3,5 milioane, doar în Europa de Vest, inclusiv aproape 500.000 în Franţa.
Majoritatea sezonierilor nu declară, fără dubii, veniturile în România, dar această lipsă de câştiguri pentru finanţele ţării nu pare să îi deranjeze pe guvernanţii de la Bucureşti.
Situaţia ar putea deveni dramatică, deoarece în mai puţin de zece ani România ar putea avea de două ori mai mulţi pensionari decât salariaţi.
„Şi nimeni nu a elaborat cu adevărat o strategie pentru acest viitor incert”, regretă analistul politic Radu Magdin.