in

Ministru german admiră curajul românilor de a lupta împotriva corupției: „Integrarea României (în UE) n-a fost o greşeală”

Ministrul de stat pentru Europa în cadrul Biroului Federal pentru Afaceri Externe de la Berlin, Michael Roth, a declarat, pentru publicaţia Welt, că “integrarea României (în UE) n-a fost o greşeală“. Declaraţia ministrului german vine în contextul protestelor antiguvernamentale din România generate de acţiunile Executivului PSD – ALDE privind Justiţia.

Este îmbucurător faptul că mulţi români cer Guvernului lor să combată corupţia cu hotărâre. Aceşti protestatari curajoşi apără valorile europene: democraţia, statul de drept, independenţa justiţiei”, a spus Roth, transmite România Liberă.

staatsminister-michael-roth

Ministrul de stat reamintește guvernelor europene care sunt valorile comune ale blocului comunitar și avertizează cu privire la “ofertele de separaţie” promovate de Donald Trump în spaţiul european. Întrebat de jurnalişti dacă se tem de o posibilă dizolvare a UE, Roth afirmă că situaţiile conflictuale din vecinătatea uniunii, dar şi tensiunile din cadrul ei sunt urmărite cu atenţie, tocmai pentru a nu degenera. Politicianul german reiterează că integritatea blocului comunitar este menţinută de valorile comune ale statelor membre.

În ceea ce priveşte relaţia SUA – NATO – UE, Roth aminteşte că Europa a primit semnale pozitive din partea ministrului american al Apărării, James Mattis, care a declarat că America va continua să-şi îndeplinească ogligaţiile faţă de Alianţa Nord-Atlantică.

De unde au pornit protestele?

În 4 ianuarie, când Florin Iordache a fost audiat în comisiile parlamentare de specializate, pentru a primi aviz ca ministru al Justiției, a precizat că „nu exclude” o Lege a amnistiei și grațierii.

„Voi propune prim-ministrului o revedere a principalelor acte normative, inclusiv a Codului penal şi a Codului de procedură penală, prin implicarea mediului academic, a asociaţilor profesionale şi a CSM”, mai spunea el.

În 18 ianuarie, Florin Iordache, a declarat, la Guvern, că ministerul pe care îl conduce a elaborat proiectul de Ordonanță de Urgență privind grațierea.

„În acest moment, gradul de încărcare la nivelul penitenciarelor din România este peste 150%. România, în luna mai, este sub imperiul unei decizii CEDO care ne poate obliga, datorită faptului că în cele 40 de penitenciare și locuri de deținere, în toate aceste 40 de locuri, există hotărâri de condamnare a României pentru relele tratamente și pentru condițiile inumane pe care le au acești oameni. România nu poate face peste noapte să acopere cele aproape 9.000 de locuri cât avem în acest moment excedent de deținuți în aceste locuri de deținere. Din estimările pe care le-a făcut Ministerul Justiției, în jur de 2.300 — 2.500 de persoane pot beneficia de această lege a grațierii. Repet, este în consultare publică, dar poziția Ministerului Justiției este că, în acest moment, România trebuie să dea o lege a grațierii”, a precizat Florin Iordache, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.

Drept reacție, mii de români s-au mobilizat și au ieșit în acea miercuri în stradă. Aproximativ 3.000 de persoane au protestat la Guvern, unde au scandat „Jos penalii!” și „DNA să vină să vă ia!”. Oamenii s-au adunat și la  Cluj Napoca, Iaşi, Craiova, Timișoara, Constanța.

Acesta a fost primul protest generat de proiectul grațierii.

yxnopwi2mtk5nwiwztlhodhmn2q2odvhztmxogq5ywqxmtzk-thumb

Un al doilea protest a urmat în 22 ianuarie. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă, în semn de protest față de Legea grațierii și modificare Codurilor Penale. Protestatarii au strigat „PSD, ciuma roșie”, „DNA să vină să vă ia”, „Dragnea, nu uita, așteptăm și cartea ta”.

Conform estimărilor oficiale,  30.000 de oameni au protestat în Capitală, în Cluj s-au adunat 5.000 de persoane, Constanța – 1.500, Sibiu și Iași – peste 1.000, Timișoara – peste 2.000. Un moment important a fost apariția în Piața Universității din București a președintelui Klaus Iohannis, care a declarat că a ieșit în stradă pentru a-și manifesta dezaprobarea că un grup de politicieni cu probleme penale vor să slăbească statul de drept și este „nadmisibil”. Oamenii l-au salutat și i-au strigat numele.

Diaspora protestează în continuare. Pancarte și steaguri, în fața Porții Brandenburg, demonstranții au dansat Hora Unirii la Frankfurt

Al treilea protest a avut loc în 29 ianuarie. Peste 100.000 de români au scandat în București și în zeci de orașe din țară împotriva ordonanțelor Guvernului PSD. În Capitală, în Piața Victoriei s-au adunat peste 50.000 de manifestanți, care au scandat: „PSD/Ciuma Roșie”, „Fără grațiere” , „Hoții!”, „DNA/ Să vină să vă ia”, „Nu amnistie/Democrație!”. Totodată, oamenii au cerut demisia ministrului Justiției, Florin Iordache, și a Avocatului Poporului, Victor Ciorbea.

Manifestările au avut loc cu o zi înainte ca Ministerul Justiţiei să organizeze o dezbatere publică pe tema acestor proiecte legislative. Astfel, protestatarii au mers în marș la Ministerul Justiţiei, Consiliul Național al Audiovizualului, sediul Avocatului Poporului și sediul Guvernului din Piața Victoriei. La Cluj, numărul protestarilor a fostla circa 15.000. În multe orașe din țară au fost proteste masive. La Sibiu – peste 10.000 de protestari, la Timișoara – peste 11.000, la Brașov – circa 3.000 de persoane, la Iași – peste 3.000, la Constanța – peste 1.000 de persoane.

Al patrulea protest a avut loc în 31 ianuarie și a marcat începutul a 12 zile de proteste consecutive. Peste 15.000 de persoane s-au mobilizat rapid, în Capitală, pentru a reacționa la decizia Guvernului de a adopta pe ascuns OUG privind grațierea și modificarea Codului penal și de procedură penală, fără să țină cont de protesele masive de stradă. La scurt timp, președintele Klaus Iohannis a publicat, pe contul său de Facebook, o reacție după adoptarea OUG privind modificarea Codurilor Penale. Șeful statului a notat că misiunea sa este „restabilirea statului de drept”, dar și că „sfidarea PSD la adresa poporului este deplină”.

În seara de 1 februarie: 300.000 de oameni au potestat, în toata țara. Dintre aceștia, 150.000 au manifestat la Guvern. Ministrul Justiției, Florin Iordache, a încercat din nou să minimizeze efectele ordonanței, spunând că „nu e nimic ilegal sau imoral” în textul ordonanței. Între timp, ambasadele a șase țări occidentale, partenere ale României, își exprimă îngrijorarea și cer Executivului să nu abandoneze lupta anticorupție. După ora 22.30, în Piața Victoriei din Capitală, au apărut suporterii din galeriile echipelor de fotbal, care au aruncat cu petarde spre jandarmi. În vreme ce manifestanții strigau „fără violență!”, jandarmii au izolat Piața și au aruncat cu gaze lacrimogene. În urma conflictului, mulți protestatari au plecat spre case.

protest-la-guvern-manifestantii-au-aprins-piata-victoriei-cu-ecranele-telefonelor-mobile-si-cu-432355

În seara de 2 februarie, aproximativ 80.000 de oameni au scandat în fața Guvernului „Comunismul n-a murit, este Dragnea travestit”. La nivel național, peste 100.000 de oameni au ieșit în stradă. La București, la ora 22.30, conform estimărilor oficiale, se aflau în Piața Victoriei 80.000 oameni, număr în scădere. La Cluj, sunt 40.000 de oameni, la Timișoara – 20.000, la Iași – 8.000, iar la Sibiu 10.000 și Brașov – 5.500. Șapte persoane au fost reținute pentru implicarea în incidentele din Piața Victoriei, de miercuri seară, potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.  Acuzaţiile sunt: ultraj, tulburarea linistii si ordinii publice, port si folosirea de obiecte periculoase. O a opta persoane este cercetată, dar oamenii legii nu au luat încă măsuri preventive contra ei.

În seara de 3 februarie,  peste 350.000 de oameni au protestat în întreaga țară împotriva Guvernului Grindeanu. 150.000 s-au manifestat la București, în Piața Victoriei, iar peste 50.000 la Cluj. S-a scandat „Hoții!” sau „PSD, Ciuma roșie!”. Pentru prima oară la un protest, în Capitală au fost proiectate mesaje gigant pe clădiri, cu mesaje anti-PSD și împotriva Guvernului Grindeanu.

Și în celelalte orașe din România s-a înregistrat un număr impresionant de persoane. Peste 50.000 de persoane au ocupat Piața Unirii din Cluj, precum și străzile laterale ale pieței. La protestele din Cluj participă și o trupă de toboșari celebri, Cercul Întreg. În Constanța s-au strâns peste 10.000 de oameni, printre care și o persoană ce se află în căruciorul cu rotile. În Sibiu s-au strâns peste 20.000 de persoane, iar în Timișoara – peste 25.000 de oameni.

În cursul zilei de 4 februarie a avut loc Marșul copiilor. Aproximativ 10.000 de părinți cu copii au protestat în fața Guvernului, unde au transmis Executivului: „Lăsați-mă, vă rog, să trăiesc în țara mea!”. În cursul serii, în Bucureşti şi în ţară au protestat peste 420.000 de oameni. Presiunea străzii i-a făcut pe social-democrați să dea un pas înapoi, astfel că au anunțat abrogarea OUG 13.

În seara de 5 februarie, peste 300.000 de oameni au protestat în fața Guvernului. În toată ţara, peste 600.000 de manifestanţi au ieşit în stradă. Cabinetul Grindeanu a abrogat OUG controversată. Și la Palatul Cotroceni, 1.000 de contramanifestanţi au cerut demisia preşedintelui Klaus Iohannis.

În seara de 6 februarie, au continuat protestele față de Ordonanța privind Codurile Penale, chiar dacă actul normativ a fost abrogat. Protestele față de Ordonanța privind Codurile Penale continuă şi luni, chiar dacă actul normativ a fost abrogat. Peste 25.000 de oameni au ieşit în stradă. La Cotroceni, aproximativ 1.000 de persoane au cerut demisia preşedintelui

În seara de 7 februarie, peste 6.000 de manifestanţi au strigat „Zi de zi aici vom fi!”. La Cotroceni, aproximativ 1.500 de persoane au cerut demisia preşedintelui Iohannis. S-a scandat: „Vă dăm suta înapoi numai să scăpăm de voi!”, „Refuz! Refuz! Refuz acest abuz!”, „Jos guvernul mincinos!”, „Cine nu sare nu vrea schimbare!”, „În democrație, hoții stau la pușcărie!”, „Iliescu nu fi trist și Dragnea e comunist!” și „Dragnea și ai lui, trădători neamului!”.

În seara de 8 februarie, aproximativ 7.000 de oameni au protestat împotriva Guvernului Grindeanu, în Piața Victoriei. La Cotroceni, aproape 200 de persoane i-au cerut demisia președintelui Iohannis. Manifestanţii au scandat „Hoţii”, „Demisia”, au cântat imnul şi au aprins lanternele telefoanelor mobile.

În seara de 9 februarie, peste 5.000 de persoane au scandat împotriva Executivului. Aproximativ 400 de persoane au cerut, în faţa Palatului Cotroceni, demisia preşedintelui. Manifestanții au scandat: „Votați Ordonanța 14!”, „Vă rugăm să ne scuzați, nu producem cât furați!”, „Hoții!”, „PSD, ciuma roșie!”, „Nu mai vrem hoţie, vrem democraţie!”, „Vă dăm suta înapoi, numai să scăpăm de voi!”, „Guvern de hoţi şi de mafioţi!”, „Tăriceanu şi ai lui, slugile Kremlinului!” şi „Rămânem uniţi, nu ne păcăliţi!”.

În seara de 10 februarie, peste 7.000 de persoane au scandat, în Piaţa Victoriei, lozinci împotriva Cabinetului Grindeanu. Şi la Cotroceni, zeci de persoane au manifestat împotriva preşedintelui Klaus Iohannis.

În seara de 11 februarie, Aproximativ 10.000 de protestatari au manifestat, în țară, în ciuda temperaturilor scăzute. În fața Guvernului au demonstrat aproximativ 5.500 de persoane, iar alte 300 au cerut demisia președintelui Iohannis, la Palatul Cotroceni.

În seara de 12 februarie, 70.000 de persoane au lansat „Operațiunea Tricolorul”, în Piața Victoriei. Alte 30.000 au protestat în marile orașe. Românii din Paris, Dublin și Berlin, solidari cu protestatarii din țară. Și la Palatul Cotroceni au manifestat aproximativ 1000 de persoane.

Jurnalist german, agresat și arestat în timpul protestelor din București. Apoi, a fost forțat să semneze că s-ar fi aflat în mijlocul revoltelor – VIDEO

Protestele din țara noastră fac înconjorul lumii. Românii continuă demonstrațiile: „După ce guvernul a capitulat, protestatarii cer demisii”

Înscrie-te pe pagina noastră de Facebook: ZIARUL ROMÂNESC GERMANIA

Autocar românesc care venea din Hamburg, implicat într-un grav accident în Ungaria, soldat cu cel puțin 16 victime, 5 morți

Fără vize în Canada, Acordul CETA a fost aprobat de Parlamentul European