Român discriminat în Germania: Respins la ușa clubului din cauza cetățeniei române. Medicul Adrian Angelescu a decis să dea clubul în judecată pentru discriminare. Și a câștigat. Adrian Angelescu s-a apărat împotriva discriminării la intrarea într-un club de noapte. Pentru prima dată, un astfel de caz a fost audiat în instanță din regiunea Chemnitz (Saxonia), cu un succes clar pentru reclamant, scrie freiepresse.de.
► Profesorul Constantin Dulcan, în vizită la românii din Germania. Conferința „Medicina Sufletului” la München
Român discriminat în Germania
În fiecare zi, oamenii sunt discriminați din cauza culorii pielii sau a naționalității, a credințelor lor religioase, a sexului. În puține cazuri oamenii reacționează. Adesea este dificil să se furnizeze dovezi, procesul legal este lung și costisitor și șansele de succes sunt mici. În foarte puține cazuri publicul află ceva despre asta.
Acest caz este diferit: Adrian Angelescu a ripostat. S-a adresat judecătorului pentru că i s-a interzis intrarea într-un club de noapte din cauza naționalității sale române. Și avea dreptate. Un caz unic pentru regiunea Chemnitz.
Citiţi şi: Sute de români, naturalizaţi anul trecut în Hessa
Medic angajat la clinica municipală
Adrian Angelescu a venit la Chemnitz în 2014. A studiat medicina în țara natală România și apoi și-a dorit să urmeze formarea ca medic generalist în Germania. A găsit o poziție potrivită în Chemnitz, la clinica municipală. El face parte din cei aproximativ o duzină de tineri medici generalişti pe care oraşul i-a recrutat în mod special.
La Chemnitz a intrat rapid în contact cu alți medici. La fel ca mulți imigranți, orașul în sine nu a stârnit imediat entuziasm în el. „Mi-a luat ceva timp să găsesc colțurile frumoase”. Încă vrea să rămână aici: tânărul de 32 de ani plănuiește să-și deschidă propriul cabinet general în centru în vară.
Blocat la intrarea în club pentru că este român
În 2017 vrea să viziteze un club din centrul orașului. Când un paznic i-a văzut actul românesc, nu l-a lăsat să intre. Migranții au făcut scandal adesea, acesta a fost motivul invocat, își amintește Angelescu.
„Am fost surprins că niciunul dintre ceilalți vizitatori nu a spus nimic. Am fost dezamăgit și am plecat acasă.”
Un an mai târziu, august 2018. Angelescu și prietenii stăteau la coadă la intrarea în clubul de noapte Luxor. Când le vine rândul, bodyguardul îi cere actul de identitate – și nu îl lasă să intre. După experiența de anul anterior când era singur și nu avea dovezi, de data aceasta Angelescu înregistrează o parte din conversație pe telefonul mobil:
Angelescu: „Din ce motiv, va rog? Putem discuta?”
Portarul: „Ai carnetul de doctor la tine?”
Angelescu: „Nu. Scuze. Trebuie?”
Portarul: „Problema este că avem mereu multe probleme cu această naționalitate. Conform instrucțiunilor șefului, lăsăm doar studenții să intre. Tot ce este românesc, polonez , sirian, am avut doar experiențe proaste.”
Angelescu: „Dar ce fel de criterii sunt acestea?”
Portarul : „Lasă-mă că ești medic. Ești absolvent de liceu și atât” [sfârșitul înregistrării]
Este chemată poliția
Angelescu și prietenii lui părăsesc zona de la intrare. Când vede o mașină de poliție în apropiere, vorbește cu un ofițer și descrie ce s-a întâmplat. Polițistul a spus că ar putea încerca să vorbească cu bodyguard, dar există reguli ale casei.
O săptămână mai târziu, Angelescu se întoarce în centrul orașului. În fața unui alt club, îl zărește pe bodyguardul din săptămâna precedentă și încearcă din nou. Înregistrează din nou conversația:
Angelescu: „Ai din nou o problemă cu legitimația românească în seara asta?”
Portarul : „De fapt, nu te mai las să intri pentru că ai sunat la poliție și și și”. […]
Angelescu: „Spune-mi de ce nu am voie să intru”.
Portarul: „Pentru că șeful nu vrea români, polonezi, sirieni aici din cauza necazului, înțelegi asta? De aceea vreau dovada de angajare sau carnet de medic. Dacă îmi arăți asta, te las să intri. aici. Altfel nu vei intra.”
Angelescu: „Este pură discriminare”.
Portarul: „Tu vezi așa. Te rog, ieși din linie.” [Sfârșit]
A apelat la biroul ANTI-DISCRIMINARE
Pentru că acum a fost din nou discriminat, a vrut să dea un exemplu, Angelescu decide să riposteze. El apelează la Biroul Anti-Discriminare din Saxonia (Antidiskriminierungsbüro – ADB), centrul central de contact și consiliere pentru victimele discriminării.
Biroul din Saxonia procesează cel puțin un caz nou pe zi (un total de 429 din 2021), un număr constant de-a lungul anilor.
Aproape jumătate dintre acestea se bazează pe rasism, urmate de discriminarea bazată pe dizabilități și discriminarea bazată pe gen și identitate sexuală.
Aceste cazuri ajung rar în instanță, spune consultantul Jan Diebold. „Perspectiva unui proces îndelungat, consumator de timp, în care cei afectați suportă riscul financiar al unei posibile înfrângeri în instanță și riscul emoțional al discriminării reînnoite, descurajează mulți potențiali reclamanți”.
Procesul lui Angelescu a fost primul din regiunea Chemnitz de care s-a ocupat biroul. Abia acum ADB l-a făcut public.
Portarul: „Angelescu era beat”
Primul lucru cerut de birou la acea vreme a fost o declarație de la operatorul Luxor. Răspunsul spunea că Angelescu era beat. „Au încercat să mă înfățișeze ca pe o problemă”, spune Angelescu.
În timpul procesului de la judecătoria, el și prietenii lui sunt audiați și se citește transcrierea convorbirii înregistrată în secret. Oficialii Luxor susțin din nou că Angelescu era beat și agresiv. Curtea nu crede. Portarul recunoaște în cele din urmă că a inventat instrucțiunea de a nu lăsa să intre sirieni, polonezi și români.
Româncă stabilită în Germania: „Aici există încă mult rasism”
Sentință: „I s-a refuzat intrarea din cauza cetățeniei sale”
La 16 ianuarie 2019 a fost emis verdictul: „Instanța este convinsă că reclamantului i s-a refuzat accesul din cauza cetățeniei sale române”, se arată în acesta.
Operatorul Luxor trebuie să plătească lui Angelescu 500 de euro despăgubiri și să se abțină de la a-i interzice accesul la discotecă cu referire la originea sa. „M-am bucurat că s-a terminat și că am avut dreptate”, spune Angelescu. „Și am fost surprins și dezamăgit că operatorul nu a acceptat verdictul”.
Rasism la Leipzig, a tras cu pistolul spre muncitorii români: „Dacă nu plecați, vă împușc”
Clubul a făcut recurs
În toamna lui 2021, la trei ani de la incident, instanța regională se va ocupa de recurs. Potrivit ADB, judecătorul responsabil a indicat rapid că nu vor exista perspective de răsturnare a sentinței și că mai este loc demărire a cuantumului despăgubirilor. Operatorul clubului retrage contestația. Deci sentința este definitivă.
Directorul Luxor spune că nu a dat asemenea instrucțiuni
Directorul general al Luxor, Sebastian Neubert, spune că nu au existat niciodată instrucțiuni de a nu lăsa persoane de anumite naționalități să intre. După incident, au vorbit cu serviciul de securitate și au clarificat din nou acest lucru. La vremea respectivă, i-au cerut scuze lui Adrian Angelescu și au încercat să rezolve problema în afara instanței, de exemplu, trimițându-i vouchere pentru o vizită la club.
De atunci merge la teatru
Nu au fost scuze, spune Angelescu. Nu a vrut să accepte tichetele. În loc de nopți de club, în ultimii trei ani a învățat să iubească teatrul și petrecerile în aer liber. Nu a mai încercat să intre în Luxor.
El este doar parțial mulțumit de proces și de verdict. Pe de o parte, el a dovedit la Chemnitz că există protecție legală împotriva discriminării, spune tânărul de 32 de ani: „Pe de altă parte, cred că cealaltă parte nu a înțeles sensul acțiunilor lor față de acest lucru. zi.”
„Proprietarii discriminează zâmbind”: În câte feluri pot fi și românii discriminați în Germania
Legea oferă protecție – de ce în practică aproape nimeni nu se plânge
Legea generală privind egalitatea de tratament (AGG) este o lege federală germană și baza legală pentru a vă apăra împotriva discriminării. Emisă acum 15 ani, acesta reglementează protecția împotriva discriminării pe motive rasiste sau din cauza originii etnice, sexului, religiei, convingerilor, dizabilității, vârstei sau identității sexuale de către privați (de exemplu, angajatori, proprietari sau furnizori de bunuri și servicii).
Oricine dorește să reclame discriminarea trebuie să facă acest lucru în termen de două luni de la incident. Termenul scurt este unul dintre motivele pentru care procesele nu apar mai des, spune Jan Diebold de la Oficiul Antidiscriminare din Saxonia.
„Mulți dintre cei afectați au nevoie de o anumită perioadă de timp pentru a clasifica și procesa ceea ce au experimentat înainte de a merge la un centru de consiliere”, explică el.
Uneori este prea târziu pentru a lua măsuri legale. În plus, sumele compensațiilor acordate în temeiul AGG sunt relativ mici. „Și în sala de judecată, nu este neobișnuit ca avocații de cealaltă parte sau judecătorii să trivializeze discriminarea suferită din nou sau să o banalizeze”, spune Diebold.