Administrația Trump a elaborat o listă secretă internă care clasifică cei 32 de membri NATO în două categorii: aliați de încredere și aliați cu probleme. Criteriul principal nu mai este procentul din PIB alocat apărării, ci sprijinul acordat Operațiunii Epic Fury — intervenția militară americană împotriva Iranului, lansată pe 28 februarie. Sprijinul logistic, politic sau militar a devenit esențial în această clasificare. Existența listei a fost confirmată de trei diplomați europeni și un oficial american din Departamentul Apărării pentru publicația Politico, care a relatat în premieră despre acest document.
Cine este văzut drept aliat de încredere de Washington
În această evaluare, unele state europene sunt considerate parteneri exemplari. Germania este menționată pozitiv, iar implicarea sa a fost remarcată public anterior. De asemenea, țări din Europa de Est au câștigat puncte importante în ochii administrației americane. Polonia este văzută ca un model, după ce a susținut costurile pentru staționarea trupelor americane pe teritoriul său. România este apreciată pentru rolul bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu, utilizată în timpul operațiunilor. Și Bulgaria, alături de statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania – sunt considerate parteneri de încredere.
Țările care riscă consecințe și tensiunile din alianță
Pe de altă parte, unele state din Europa de Vest sunt privite critic. Franța și Spania sunt menționate ca fiind reticente sau chiar opuse implicării în conflict. Chiar și Regatul Unit ar fi avut o poziție mai rezervată decât se aștepta Washingtonul. Mesajul transmis de Casa Albă este direct. „În timp ce SUA au fost mereu alături de aliații lor, țările pe care le protejăm cu mii de soldați nu au fost acolo pentru noi”, a declarat Anna Kelly. Ea a adăugat că „Statele Unite își vor aminti” această dinamică.
Citiți și: UE dă undă verde unui mega-împrumut pentru Ucraina: toate statele membre au aprobat
Lista nu este doar simbolică. Ea ar putea sta la baza unor decizii concrete, precum relocarea trupelor, limitarea exercițiilor militare comune sau chiar blocarea unor vânzări de armament. Totuși, astfel de măsuri nu au fost încă detaliate. Inițiativa a stârnit reacții inclusiv în SUA. Senatorul Roger Wicker a criticat abordarea, afirmând: „Nu este util ca liderii americani să vorbească disprețuitor despre alianțele noastre”. Și fostul oficial finlandez Joel Linnainmäki a pus sub semnul întrebării aplicarea practică a acestor idei, relatează Merkur.
Tensiuni în creștere înaintea summitului NATO
Rămâne neclar dacă secretarul general al NATO, Mark Rutte, a fost informat despre existența acestei liste. Cert este că subiectul ar putea deveni unul sensibil la viitorul summit NATO din Turcia. În acest context, discuția din interiorul alianței pare să se schimbe. Nu mai este vorba doar despre bugete de apărare, ci despre disponibilitatea statelor de a susține intervențiile militare ale SUA, chiar și atunci când există rezerve.