Barometrul angajărilor din Germania a coborât în aprilie la cel mai scăzut nivel din perioada pandemiei COVID-19, semnalând că țara intră într-o nouă perioadă dificilă pe piața muncii. Indicatorul de angajare al Institutului Ifo din München a scăzut de la 93,4 puncte în martie la 91,3 puncte în aprilie — o deteriorare semnificativă care arată că firmele elimină mai multe posturi decât creează. Cauza principală: incertitudinea geopolitică generată de conflictul din Orientul Mijlociu, care a scumpit energia, a perturbat lanțurile de aprovizionare și a slăbit cererea. Consecințele se resimt deja în industrie, comerț, logistică și turism, iar economiștii nu anticipează o ameliorare rapidă. Costurile cu forța de muncă din Germania sunt deja cu 29% peste media europeană, ceea ce face ca personalul să devină un factor de cost tot mai greu de suportat pentru multe companii.
„Mai multe locuri de muncă sunt eliminate decât create”
Klaus Wohlrabe, șeful departamentului de sondaje al Institutului Ifo, a formulat diagnosticul fără menajamente: „Incertitudinea geopolitică se transferă în planificările de personal ale companiilor. Mai multe locuri de muncă sunt eliminate decât create.” Presiunea vine în primul rând din conflictul din Orientul Mijlociu, care a scumpit energia și a blocat sau perturbat rutele comerciale, afectând costurile operaționale ale unui număr mare de firme germane.
Industria manufacturieră rămâne sectorul cel mai afectat, unde barometrul a continuat să se deterioreze. Dar ceea ce face situația actuală diferită față de crizele anterioare este amploarea geografică a problemei: „Aproape nicio ramură nu scapă de reducerile de locuri de muncă„, a subliniat Ifo.
Serviciile, logistica și turismul — toate în declin
Comerțul cu ridicata și cu amănuntul înregistrează și el eliminări de posturi. Mai îngrijorătoare este evoluția în sectorul serviciilor, unde indicatorul a scăzut la cel mai scăzut nivel de la începutul pandemiei COVID-19. Logistica este lovită direct de prețurile mari la combustibil, generate de criza din Iran — o presiune care se traduce acum în reduceri de personal. Turismul este și el afectat, deoarece costurile operaționale au crescut în timp ce cererea de la călători devine mai ezitantă.
Wohlrabe a avertizat că nu există semne clare ale unei întoarceri rapide: „O ameliorare durabilă a pieței muncii este de așteptat abia atunci când incertitudinile vor scădea semnificativ.” Atât timp cât conflictul din Iran și efectele sale economice persistă, companiile vor continua să înghețe angajările sau să reducă efectivele.
Citiți și: UE vrea să introducă munca la distanță obligatorie. Vom lucra din nou de acasă?
Climatul de afaceri, la minimul din mai 2020
Problemele de pe piața muncii se înscriu într-un tablou economic mai larg și mai sumbru. Indicele de climat de afaceri Ifo a scăzut în aprilie la 84,4 puncte, de la 86,3 în martie — cel mai scăzut nivel din mai 2020, în plin lockdown pandemic. Clemens Fuest, președintele Institutului Ifo, a declarat că „criza iraniană lovește dur economia germană„, relatează BILD.
Răspunsul firmelor este deja vizibil: posturile vacante rămân neocupate, iar reducerile de personal se accelerează. Costurile cu forța de muncă — cu 29% peste media UE, conform Oficiului Federal de Statistică — fac personalul o țintă logică de reducere atunci când veniturile scad și costurile operaționale cresc. Piața muncii germane se confruntă astfel cu o nouă perioadă de testare, cu origini externe dar cu efecte interne tot mai concrete.