Tribunalul Federal Elvețian a aprobat, vineri, reținerea unui cetățean român în vârstă de 12 ani. Măsura ar putea fi aplicată pe viitor pentru toți minorii care au sub 15 ani.
Împotriva minorilor cu vârstele cuprinse între 10 și 15 ani, suspectați că au comis delicte, vor putea fi eliberate cereri de arestare preventivă, în condițiile în care alte măsuri de supraveghere nu sunt potrivite, se arată în decizia luată de Tribunalul Federal Elvețian cu privire la un român în vârstă de 12 ani, notează 20min.ch.
În decembrie 2013, tânărul a fost observat dând târcoale în grădina unei femei, care a anunțat autoritățile. Pe numele băiatului exista deja un mandat de arestare. Tânărul a recunoscut atunci în fața polițiștilor din Geneva că dăduse deja mai multe spargeri pe teritoriul Elveției. Aceștia nu au putut stabili identitatea băiatului, care nu avea asupra sa niciun document. Minorul a refuzat să dezvăluie și locația bunicii sale, care ar fi locuit într-o tabără în Franța. Acesta nu frecventa școala iar părinții săi se aflau în România.
Pentru că s-a considerat că există riscul ca acesta să părăsească țara, a fost ținut în stare de arest preventiv și cercetat pentru intrare prin efracție, tentativă de furt și distrugere de bunuri. A scăpat însă nepedepsit și a fost eliberat.
Avocatul minorului a cerut în instanță ca acesta să primească suma de 200 de franci elvețieni pentru fiecare zi de detenție pe care a servit-o, argumentând că minorii care nu au împlinit vârsta de 15 ani nu pot fi privați de libertate pe durata cercetărilor. Pentru că perioada arestului preventiv nu are voie să depășească durata presupusei pedepse cu închisoarea primite, reținerea minorilor sub 15 ani în acest regim este nepermisă. În cazul lor, detenția reprezintă o ultimă soluție, care poate fi aplicată doar în cazuri excepționale.
Curtea Federală nu a menționat acest argument în verdictul publicat vineri. Nu există o vârstă minimă admisă pentru arestul preventiv în cadrul procedurile penale care vizează minorii. Un minor poate fi însă plasat în arest preventiv abia după ce au fost testate toate celelalte măsuri de supraveghere. Astfel, Curtea Federală are garanția că orice plasare în detenție a unui minor este legitimă.
Instanța a stabilit, în acest context, că puteau fi impuse alte măsuri de supraveghere în locul detenției, aspect care trebuia să fie luat în considerare în calcularea duratei maxime admise de arest preventiv. Procedura nu s-a aplicat însă și în cazul minorului român, motiv pentru care instanța inferioară trebuie să stabilească dacă acestuia i se cuvin compensațiile bănești.