Mașina electrică are zero emisii de CO₂? Nu chiar, spun cercetătorii de la Universitatea Tehnică din München (TUM). Un nou studiu german susține că modul în care Uniunea Europeană calculează în prezent emisiile automobilelor electrice ignoră o parte importantă din ceea ce se întâmplă înainte și după ce mașina ajunge pe șosea. Iar cifra rezultată este mult diferită de „zero”: pe întregul ciclu de viață, vehiculele electrice ar reduce emisiile în medie cu 41% față de mașinile cu motor termic.
Concluzia poate deveni importantă chiar acum, când în Europa se discută din nou despre viitorul motoarelor cu ardere internă și obiectivul pentru 2035. Cercetătorii TUM nu spun că mașinile electrice sunt inutile pentru protecția climei. Din contră, în majoritatea scenariilor analizate acestea ies mai bine decât automobilele clasice. Problema, spun ei, este alta: UE ar calcula emisiile într-un mod prea simplu.
UE vede zero CO₂. Cercetătorii spun că lipsește o parte din calcul
În prezent, reglementările europene iau în considerare emisiile de CO₂ produse de automobil la evacuare. Pentru o mașină electrică, valoarea este într-adevăr zero grame de CO₂, deoarece în timpul deplasării nu există gaze de eșapament.
Dar cercetătorii de la München spun că aici apare problema.
În această valoare nu sunt reflectate direct emisiile generate pentru producerea oțelului și aluminiului, fabricarea bateriei, producerea electricității folosite pentru încărcare sau ceea ce se întâmplă cu materiile prime atunci când automobilul ajunge la sfârșitul perioadei de utilizare.
Toate aceste elemente pot schimba considerabil bilanțul climatic real al unei mașini.
Studiul TUM: reducerea medie ar fi de 41%
Cercetătorii au analizat 19 studii științifice, care cuprind în total 47 de scenarii. Concluzia lor este că, atunci când este luat în calcul întregul ciclu de viață, automobilele complet electrice reduc emisiile de CO₂ în medie cu 41% comparativ cu vehiculele cu motor cu ardere internă.
Diferențele dintre scenarii sunt însă foarte mari.
În aproximativ 92% dintre situațiile analizate, automobilul electric produce mai puține emisii. În cele mai favorabile condiții, reducerea poate ajunge chiar la 89%.
Există însă și excepții. Dacă producția automobilului generează cantități mari de CO₂, iar energia utilizată pentru încărcare provine în principal din surse fosile, studiul arată că un automobil electric poate ajunge, în cazuri rare, la emisii cu până la 21% mai mari decât un automobil cu motor termic.
De unde încarci mașina poate schimba rezultatul
Așadar, nu toate automobilele electrice au automat același bilanț.
Contează unde și cum este produsă bateria, ce materiale sunt folosite, cât timp rămâne mașina în circulație și mai ales de unde provine energia electrică folosită pentru încărcare.
Un automobil încărcat în mare parte cu energie produsă din surse regenerabile poate avea un bilanț mult mai bun decât unul alimentat cu electricitate provenită predominant din cărbune sau alte surse fosile.
Tocmai aceste diferențe sunt cele pe care cercetătorii TUM vor să le vadă reflectate mai bine în regulile europene.
Cercetătorii critică direct regulile UE
Coordonatorul studiului, profesorul Johannes Fottner, consideră că actualul sistem european creează o problemă economică și ecologică deoarece se concentrează aproape exclusiv asupra emisiilor de la evacuare.
În acest fel, spun autorii studiului, producătorii nu sunt recompensați suficient pentru reducerile de CO₂ realizate în alte etape. De exemplu, utilizarea unui oțel produs cu emisii foarte mici sau recuperarea materiilor prime prin reciclare nu influențează în aceeași manieră valoarea oficială atribuită automobilului.
Cercetătorii propun în schimb un standard care să urmărească întregul ciclu de viață al mașinii și să recunoască fiecare reducere demonstrabilă a emisiilor fosile, indiferent în ce etapă este obținută.
Studiul intră direct în disputa privind 2035
Rezultatele apar într-un moment sensibil pentru industria auto germană. Uniunea Europeană se pregătește pentru noi decizii privind politica automobilelor, iar obiectivul pentru 2035 privind noile mașini cu motoare cu ardere internă continuă să provoace dispute politice.
Premierul Bavariei, Markus Söder (CSU), care cere de mai mult timp modificarea actualei politici europene privind motoarele termice, a folosit deja studiul TUM drept argument pentru o nouă evaluare a regulilor.
Autorii cercetării avertizează și asupra obiectivelor pentru 2030. Potrivit calculelor prezentate în studiu, la ritmul de introducere a electromobilității urmărit în prezent de UE, sectorul autoturismelor ar obține până în 2030 o reducere de aproximativ 80 de milioane de tone de CO₂, în condițiile în care ar fi necesare aproximativ 188 de milioane de tone.
Ei estimează totodată că în 2030 automobilele cu motor cu ardere internă ar reprezenta încă aproximativ 78% din parcul auto existent.
Dar studiul provoacă scandal chiar la TUM
Există însă un detaliu important. Studiul nu este acceptat fără rezerve nici măcar în interiorul Universității Tehnice din München. Potribit Merkur.de, profesorul Markus Lienkamp, specialist în tehnologia automobilelor la TUM, care nu a participat la cercetare, a criticat dur lucrarea. El atrage atenția că studiul a fost realizat de trei cercetători, iar alți specialiști ai universității în domeniul automobilelor nu au fost implicați.
Lienkamp contestă în special modul în care este tratată producția bateriilor. În opinia sa, bateria este elementul decisiv în comparația dintre automobilul electric și cel cu motor termic, în timp ce studiul acordă o atenție prea mare unor componente precum oțelul.
Mai mult, documentul de 83 de pagini este un White Paper și nu a trecut printr-un proces științific obișnuit de peer review, adică printr-o evaluare independentă înainte de publicare. Lienkamp afirmă că, dacă ar fi trebuit să îl evalueze, ar fi solicitat „Major Revisions” – revizuiri importante.
Disputa este astfel dublă: cercetătorii TUM contestă modul în care Uniunea Europeană calculează emisiile automobilelor electrice, iar un expert în tehnologia auto din aceeași universitate contestă metodologia studiului care face această critică. Informațiile și cifrele prezentate au fost publicate la 1 septembrie 2026 de Merkur, care citează studiul TUM, rezumatul cercetării și declarațiile transmise Science Media Center.