Cancelarul Angela Merkel a apărat marţi sistemul de alertă din Germania, ţară ce s-a confruntat cu inundaţii ‘care depăşesc imaginaţia’ şi al căror bilanţ s-a înrăutăţit, ajungând la 169 de morţi în Germania şi 200 în Europa.
Doar în landul Renania-Palatinat, inundaţiile au cauzat decesul a 121 de persoane, după ce bilanţul anterior indica 117 victime, a precizat Aaron Klein, purtător de cuvânt al echipelor de salvare.
În Belgia, unde au murit 31 de oameni, marţi a fost zi de doliu naţional.
„Sunt inundaţii care depăşesc imaginaţia, când vedem efectele lor la faţa locului”, a declarat Angela Merkel, venită să constate amploarea pagubelor în mica localitate medievală Bad Münstereifel din Renania de Nord-Westfalia, unul din landurile cele mai afectate de inundaţii săptămâna trecută.
„Au existat alerte”, a dat ea asigurări, după ce sistemul naţional a fost pus sub semnul întrebării în ultimele zile pentru că a eşuat parţial să-i prevină pe locuitori cu privire la gravitatea inundaţiilor în vestul ţării.
Serviciul meteo german şi Oficiul federal al populaţiei şi prevenirii catastrofelor au emis avertismente, care au fost apoi transmise districtelor, a explicat Merkel.
Acestea „fac atunci ce pot, dar, fireşte, nu este uşor să-şi faci o idee când, aşa cum spune primarul (din Bad Münstereifel), nu ai avut o asemenea inundaţi de 700 de ani”, a adăugat ea.
„Avem un foarte bun sistem de alertă”, a insistat cancelarul, provocând câteva fluierături ale localnicilor veniţi să o asculte pe o stradă din centrul istoric al oraşului, acoperit de mâl.
Preşedintele protecţiei civile germane, Armin Schuster, vizat în mod special de critici, afirmase că instituţia sa trimisese în jur de 150 de alerte prin aplicaţii, precum şi prin media.
Însă viiturile au provocat întreruperi masive de electricitate şi au făcut să cadă antene de telecomunicaţii, împiedicându-i pe locuitori să primească la timp alertele.
De ce au fost inundațiile din Germania atât de devastatoare
La fel ca Schuster, cancelarul a preconizat utilizarea de sirene ca instrument suplimentar de alertă.
„Poată că vechea şi buna sirenă este mai utilă decât am crezut noi”, a spus ea.
Un test la scară naţională al acestui sistem de alertă moştenit din timpul Războiului Rece s-a transformat într-un fiasco anul trecut, când unele sirene nu s-au declanşat din motive tehnice. Anumite localităţi le desfiinţaseră pur şi simplu, considerându-le inutile.
Ulterior, guvernul a lansat în primăvară un program de 90 milioane de euro pentru refacerea reţelei, un nou test fiind programat pentru anul viitor, informează Agerpres citând AFP.