Cele mai mari companii listate la bursă în Germania au redus anul trecut zeci de mii de locuri de muncă la nivel mondial, în timp ce situația din alte mari economii ale zonei euro a fost diferită. Italia și Spania au înregistrat chiar creșteri ale numărului de angajați în marile lor companii. Analiza arată și o diferență importantă în interiorul marilor corporații germane: concedierile și reducerile de personal s-au concentrat în special la giganții cu peste 100.000 de angajați. Pentru economia germană, un expert EY-Parthenon descrie evoluția drept un „semnal serios”.
Peste 46.000 de locuri de muncă au dispărut
Potrivit unei analize publicate de compania de consultanță EY-Parthenon, cele 40 de companii incluse în indicele bursier german DAX au redus în 2025 peste 46.000 de locuri de muncă la nivel mondial. Numărul total al angajaților acestor grupuri a coborât de la aproximativ 3,86 milioane la 3,81 milioane de persoane. Scăderea reprezintă 1,2% într-un singur an. Evoluția este cu atât mai vizibilă cu cât, potrivit analizei, profiturile companiilor din DAX au crescut în ultima perioadă, în pofida condițiilor dificile din economie.
Comparația cu marile economii din zona euro scoate în evidență diferențe importante. Cele 40 de companii din indicele francez CAC au redus numărul total de angajați cu doar 0,2%, până la aproximativ cinci milioane de locuri de muncă. În același timp, companiile analizate din Italia și Spania au înregistrat o evoluție inversă: numărul angajaților a crescut în ambele țări cu câte 0,9%. Astfel, potrivit studiului, companiile germane au avut cea mai mare scădere a numărului de angajați dintre marile economii ale zonei euro analizate.
Și în Germania se reduc efectivele
Diferențele apar și atunci când sunt analizate separat locurile de muncă din țara de origine a companiilor. Companiile germane au redus în medie cu 1% numărul angajaților de la sediile din Germania, în timp ce numărul angajaților din străinătate a scăzut cu 1,3%. În Spania, situația a fost diferită: companiile analizate au creat cu 1,8% mai multe locuri de muncă pe plan intern. În Franța, reducerea numărului de angajați în țară a fost însă mai mare decât în Germania, ajungând la 1,4%.
Analiza EY-Parthenon evidențiază și un fenomen interesant în interiorul indicelui DAX. Reducerea locurilor de muncă s-a concentrat în special în cazul celor mai mari corporații, cu peste 100.000 de angajați. În această categorie, 69% dintre companii și-au redus efectivele, iar la nivelul grupului scăderea medie a numărului de angajați a fost de 1,1%. Imaginea este diferită în cazul companiilor DAX mai mici.
Citiți și: Germania: Schimbare importantă pentru toți contribuabilii începând cu 1 ianuarie 2027
„Este un semnal serios” pentru economia germană
Faptul că firmele germane au înregistrat cea mai mare reducere a numărului de angajați în comparația internațională reprezintă, în opinia lui Gall, un „semnal serios” pentru Germania ca locație economică. Analiza indică mai mulți factori care ar contribui la această evoluție: încetinirea economiei, costurile ridicate de operare, reglementările și birocrația excesivă, intensificarea concurenței internaționale și necesitatea unor transformări importante în companii.
Potrivit analizei, este afectat și modelul tradițional prin care numeroase companii industriale germane își coordonează de la sediile din Germania operațiunile globale. Acestea au menținut mult timp în țară structuri administrative și departamente de cercetare și dezvoltare importante, în timp ce producția s-a desfășurat la scară largă atât în Germania, cât și în străinătate.
Aproximativ 37% dintre toți angajații companiilor din DAX la nivel mondial lucrează în Germania. Pentru economia locală, această pondere face ca deciziile marilor corporații privind structura personalului să aibă o importanță deosebită, relatează Merkur.
Potrivit lui Gall, companiile germane au beneficiat mult timp de comerțul mondial liber, de piețe deschise și de costuri energetice favorabile. Perioadele cu profituri record ar fi permis însă și dezvoltarea unor structuri care au devenit mai greu de susținut în condițiile actuale. „Acest lucru a dus și la apariția unor structuri ineficiente, la aparate administrative supradimensionate și la prea multe niveluri de management”, a declarat expertul EY-Parthenon.