Companiile caută personal calificat, dar tot mai mulți tineri întâmpină dificultăți în construirea unei cariere stabile. Într-una dintre cele mai puternice economii europene, problema a ajuns la dimensiuni alarmante, afectând salariile, siguranța locurilor de muncă și perspectivele unei întregi generații. O analiză publicată de televiziunea publică germană ARD arată cât de mare este ruptura dintre cerințele angajatorilor și posibilitățile celor care încearcă să intre pe piața muncii. Cele mai recente cifre indică o situație îngrijorătoare.
Aproape unul din cinci tineri adulți nu are calificare profesională
În Germania, 2,76 milioane de persoane cu vârste între 20 și 34 de ani nu au o calificare profesională finalizată. Potrivit Raportului privind formarea profesională din 2026, această categorie reprezintă 18,8% din grupa de vârstă respectivă, adică aproape unul din cinci tineri adulți. Cifra se referă la persoanele fără diplomă de formare profesională sau studii superioare finalizate. Mulți dintre acești oameni lucrează deja, însă lipsa unei calificări le limitează posibilitățile de avansare și veniturile.
Problema devine și mai gravă atunci când sunt analizate șansele de angajare. Potrivit Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă, riscul de șomaj pentru persoanele fără calificare este de peste șase ori mai mare decât pentru cele care au absolvit o formare profesională. În plus, aproximativ trei sferturi dintre șomerii germani sub 25 de ani nu dețin un certificat profesional. Pentru acești tineri, perioadele fără loc de muncă și angajările slab plătite pot deveni recurente.
Firmele au locuri libere, dar tinerii nu reușesc să le ocupe
Paradoxul este vizibil în cele mai recente statistici privind ucenicia. La sfârșitul lunii septembrie 2026, 48.000 de locuri de formare profesională erau încă neocupate, în timp ce 46.000 de candidați nu obținuseră niciun loc și nici o alternativă. Doar 179.000 de persoane înregistrate ca solicitante începuseră o formare profesională, cu 12.000 mai puține decât în anul precedent. Proporția de 40% reprezintă cel mai slab rezultat înregistrat după reunificarea Germaniei.
„Acesta este, din păcate, cel mai mic procent de la reunificare”, a declarat Andrea Nahles, președinta Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Sandra Garbade, președinta Institutului Federal pentru Formare Profesională, explică situația prin două fenomene: reticența companiilor de a recruta ucenici pe fondul dificultăților economice și nepotrivirea dintre candidați și locurile disponibile. Numeroase firme caută anumite competențe, în timp ce tinerii întâmpină obstacole legate de pregătire, localizare sau condițiile de formare.
Citește și: Fără diplomă: aceste locuri de muncă sunt disponibile acum în Germania
O tânără mamă arată de ce calificarea poate deveni inaccesibilă
Sara Krämer, o tânără de 22 de ani care își crește singură fiica de aproape trei ani, și-a dorit să devină asistentă medicală. Programul obișnuit de formare i-a făcut însă imposibil acest lucru. „Grădinița se deschide abia la șapte dimineața, iar practica începe deja la șase”, a explicat ea în reportajul ARD publicat pe 7 noiembrie. Soluția a venit de la o școală de asistenți medicali din Bochum, care îi permite să urmeze pregătirea cu program redus, timp de patru ani în loc de trei.
Costurile locuințelor reprezintă un alt obstacol. În marile orașe germane, o cameră într-un apartament împărțit poate costa peste 700 de euro lunar, o sumă greu de suportat din indemnizația unui ucenic. La Frankfurt, un cămin Kolping oferă locuințe pentru tineri aflați la prima formare profesională, cu chirii adaptate veniturilor. Nicklas Wagner, unul dintre rezidenți, plătește aproximativ 200 de euro lunar. Instituția oferă și sprijin educațional, inclusiv meditații și intervenții atunci când un contract de ucenicie riscă să fie întrerupt.