
Cifrele au ieșit la iveală și sunt mai grave decât orice prognoză anterioară. Institutul german al economiei, una dintre cele mai respectate instituții de cercetare economică din țară, a publicat o nouă analiză care arată că Germania se îndreaptă spre un deficit de forță de muncă de o amploare fără precedent în istoria modernă a țării. Nu este o problemă pe termen lung, de care se vor ocupa generațiile viitoare — este o criză care se desfășoară chiar acum, vizibilă deja în spitale, în construcții, în IT și în mii de ateliere meșteșugărești.
4,3 milioane de locuri de muncă fără oameni până în 2036
Institutul german al economiei (IW), apropiat mediului patronal, a publicat o nouă prognoză privind deficitul de forță de muncă, relatată inițial de Rheinische Post. Concluzia: Germania va duce lipsă de aproximativ 4,3 milioane de angajați până în 2036 — cu 1,3 milioane mai mult decât estimările de acum doi ani. Baza o reprezintă noile date demografice ale Oficiului Federal de Statistică, care arată o deteriorare semnificativă a perspectivelor demografice ale țării. Miezul problemei este îmbătrânirea societății: până în 2036, doar 9,8 milioane de persoane vor atinge vârsta activă, în timp ce mult mai mulți angajați vârstnici vor ieși din câmpul muncii.
De la 55 de milioane de angajați la 51,2 milioane — și trendul continuă
Potențialul populației active va scădea de la 55 de milioane de persoane în 2025 la 51,2 milioane în 2036 — o reducere de 6,9%, potrivit IW. Și asta nu este capătul drumului: până în 2045, numărul va coborî la 50,4 milioane, un declin de 8,3% față de nivelul actual. Pentru companii, consecințele sunt imediate și concrete: costurile salariale cresc pentru că angajații sunt mai rari, comenzile nu mai pot fi onorate integral, investițiile se amână. Meșteșugurile, îngrijirea medicală, industria de mașini și IT-ul suferă deja de lipsă acută de personal. Noua prognoză sugerează că aceste deficite se vor adânci considerabil în anii următori.

Pensiile și sănătatea, sub presiune crescândă
Criza nu lovește doar economia, ci și sistemele sociale. Mai puțini contribuabili trebuie să finanțeze un număr tot mai mare de pensionari — o ecuație care pune sub presiune sistemul public de pensii, asigurările de sănătate și de îngrijire. Este un cerc vicios: cu cât mai puțini oameni muncesc, cu atât mai greu de susținut devine statul social pe care Germania îl consideră o marcă a identității sale.
Citiți și: Ajutoare de la statul german pe care multe familii le ratează. Cum poți primi mai mulți bani, pe lângă Kindergeld
Imigrația a scăzut și Germania devine mai puțin atractivă
Pe lângă demografie, IW identifică doi factori suplimentari care agravează situația. În primul rând, imigrația în Germania a scăzut semnificativ ca urmare a noii orientări a guvernului federal în materie de migrație. În al doilea rând, țara devine tot mai puțin atractivă ca destinație de muncă — „și din cauza slăbiciunii persistente a economiei și a problemelor crescânde de pe piața muncii”, potrivit raportului IW. Un semnal de alarmă în condițiile în care specialiștii străini au devenit indispensabili în multe sectoare. Efectul se vede și în numărul total de locuitori: de la 83,5 milioane în prezent, Germania ar putea ajunge la doar 81,1 milioane în 2045 — o scădere de 2,9%. Până în 2024, IW prevedea o creștere demografică moderată până în 2040. Această ipoteză s-a dovedit prea optimistă.
Soluțiile propuse: mai mulți imigranți, mai puțin impozit, mai mult timp de lucru
IW subliniază că politicile publice trebuie să facă mai mult pentru a crește potențialul forței de muncă. Institutul identifică trei direcții principale. Recrutarea de specialiști străini are încă „potențial de dezvoltare”. Femeile de origine străină aflate deja în Germania reprezintă un rezervor de talent insuficient valorificat. Iar creșterea numărului de ore lucrate per angajat este esențială — dar pentru asta, sistemul fiscal trebuie să devină mai stimulativ. „De importanță centrală este întrebarea în ce măsură merită să muncești”, citează IW. „Chiar și majoritatea angajaților cu normă întreagă ar putea lua în calcul prelungirea programului de lucru dacă povara fiscală și contribuțiile sociale ar fi mai mici.”
Foto: Depositphotos.com
