Sari la conținut

„Supraveghere ascunsă”: Scandal în UE privind monitorizarea în masă a chat-urilor

08/07/2026 16:46 - ACTUALIZAT 08/07/2026 16:46
Controlul chat-urilor în UE

Uniunea Europeană (UE) se află din nou în centrul unei controverse majore privind protecția vieții private. O măsură care a stârnit ani la rând dezbateri aprinse și a fost respinsă de Parlamentul European revine acum, pe neașteptate, în prim-plan. Este vorba despre așa-numitul „control al chat-urilor”, un mecanism care ar permite platformelor de comunicare online să verifice în mod automat mesajele private trimise de utilizatori. Susținătorii spun că măsura este necesară pentru combaterea abuzurilor asupra copiilor, în timp ce criticii avertizează că ar putea deschide calea unei supravegheri în masă fără precedent.

Controlul chat-urilor în UE: criticii avertizează asupra unei supravegheri în masă

Dezbaterea privind așa-numitul „control al chat-urilor”, denumirea oficială fiind Regulamentul privind prevenirea și combaterea abuzului sexual asupra copiilor, este unul dintre cele mai controversate dosare digitale din istoria Uniunii Europene.

Totul a început în 2021, când UE a aprobat o derogare temporară care le permitea companiilor de tehnologie, în ciuda regulilor stricte privind protecția datelor, să utilizeze sisteme automate pentru identificarea în mesajele private și e-mailuri a materialelor cunoscute ce conțin abuzuri asupra copiilor.

În anii care au urmat, au existat mai multe încercări de transformare a acestei derogări într-o reglementare permanentă. Propunerile au fost însă blocate după ce mai multe state membre, inclusiv Germania, au invocat probleme de constituționalitate.

Potrivit criticilor, măsurile de supraveghere ar trebui aplicate doar în cazurile în care există suspiciuni concrete de infracțiune și doar cu autorizarea unui judecător. Specialiștii în protecția datelor au avertizat în repetate rânduri asupra riscului unei „supravegheri generalizate”.
Citiți și: UE pregătește o schimbare radicală pentru șoferi! Mașina va refuza să mai accelereze dacă depășești limita de viteză

Regulile au expirat, dar procedura a fost relansată

În luna martie, Parlamentul European a respins de două ori prelungirea derogării. Ca urmare, excepția legală aflată în vigoare din 2021 a expirat oficial în aprilie. Cu toate acestea, subiectul a revenit pe ordinea de zi după ce președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a folosit o procedură de „a doua lectură” pentru relansarea dosarului. La mijlocul lunii iunie, în cadrul summitului UE, Metsola a susținut găsirea unui compromis pentru o soluție tranzitorie, iar statele membre au aprobat formal o nouă prelungire a derogării.

Pe 7 iulie, Parlamentul European a aprobat, la limită, declanșarea unei proceduri de urgență. Obiectivul este organizarea votului final înainte de vacanța de vară. Dacă propunerea va trece și va primi aprobarea finală a statelor membre, furnizorii de servicii de comunicare online vor putea continua, până în aprilie 2028, să efectueze verificări automate ale mesajelor private transmise prin platformele lor.

Acuzații de „scandal democratic”

Relansarea procedurii a generat critici puternice din partea mai multor eurodeputați. Reprezentanții grupului Verzilor au declarat, potrivit agenției dpa, că este vorba despre o procedură fără precedent și despre folosirea unei portițe procedurale.

Eurodeputata AfD Mary Khan a calificat situația drept „un scandal democratic”, afirmând: „O procedură de urgență nu trebuie folosită pentru a readuce pe ușa din dos o reglementare privind supravegherea, care a fost deja respinsă”, relatează Merkur.

Argumentele celor care susțin măsura

Eurodeputatul BSW Fabio De Masi a avertizat că, dacă derogarea va fi reintrodusă, este posibil să urmeze acțiuni în instanță. Acesta a declarat că abuzurile asupra copiilor trebuie combătute, „dar nu în acest mod și nu ca un cal troian”, adăugând că „sute de milioane de cetățeni ai UE” nu ar trebui supravegheați fără suspiciuni concrete prin intermediul unor „algoritmi nesiguri”.

De cealaltă parte, reprezentanți ai CDU și CSU, inclusiv ministrul german al Familiei, Karin Prien, și cancelarul Friedrich Merz, susțin reluarea măsurii și a procedurii de urgență. Aceștia consideră că expirarea derogării în aprilie a creat un gol important în protejarea copiilor în mediul online și că autoritățile au nevoie de aceste instrumente pentru a identifica mai rapid cazurile de abuz.