O crimă petrecută în orașul Chemnitz (fostul Karl-Marx-Stadt), în landul Saxonia din estul Germaniei, reaprinde tensiunile legate de valul de imigranți intrați în țară în ultimii 3 ani.
Mii de simpatizanţi de extremă-dreapta şi antiimigraţie s-au adunat duminică 26 august și luni 27 august în centrul oraşului, iar o contramanifestaţie s-a desfăşurat la mică distanţă. Participanţii la mitingul extremei drepte au proferat ameninţări violente la adresa imigranţilor, în timp ce contramanifestantii au scandat lozinci anti-naziste.
Mai multe persoane au fost rănite.
Protestele au fost declanșate după ce un cetăţean german a fost înjughiat mortal, doi imigranţi fiind reţinuţi în legătură cu acest caz.
Un german în vârstă de 35 de ani a fost înjughiat mortal în noaptea de sâmbătă 25 august spre duminică 26 august, în timpul unui festival ce se desfăşura pe străzile oraşului Chemnitz. Alţi doi germani au fost răniţi, a completat poliţia. În urma acestui incident au fost reţinuţi un sirian de 23 de ani şi un irakian de 22 de ani.
Poliţia a infirmat zvonurile că altercaţia care s-a soldat cu decesul barbatului german ar avea legătură cu hărţuirea sexuală a unei femei, dar aceasta nu a calmat spiritele.
Markus Frohnmaier, parlamentar din cadrul formaţiunii populiste Alternativă pentru Germania (AfD), a scris pe Twitter că „dacă statul nu-şi mai protejează cetăţenii atunci oamenii ies în stradă şi se protejează singuri”.
La protestele care au urmat uciderii bărbatului german au participat aproximativ 6.000 de simpatizanţi de extremă-dreapta şi circa 1.000 de contramanifestanţi. Doi poliţişti, nouă simpatizanţi de extremă dreapta şi nouă contramanifestanţi au fost răniţi în cursul protestelor.
În cursul protestelor s-au înregistrat agresiuni comise de simpatizanţii de extremă-dreapta împotriva străinilor. Cancelarul german Angela Merkel a condamnat categoric aceste acţiuni.
“Ce s-a întâmplat la Chemnitz nu îşi are locul într-un stat constituţional. Nu acceptăm ca gloata să îi vâneze pe oamenii care arată diferit, care au origini diferite şi să împrăştie ura pe străzi”, a transmis Steffen Seibert, purtător de cuvânt al guvernului federal.
Problema imigraţiei este extrem de delicată în Germania, ţară care începând cu 2015, a primit aproximativ 1,3 milioane de refugiaţi, majoritatea din Siria şi Irak.
Violenţe alimentate de „ştiri false”
„Trebuie să recunoaştem că mobilizarea pe internet a fost mai puternică decât în trecut”, a declarat Michael Kretschmer, premierul landului Saxonia, unde au avut loc protestele violente de duminică şi luni.
Protestele au fost alimentate de știrea că germanul înjunghiat ar fi intervenit pentru a proteja o femeie hărțuită de imigranți. Poliţia a infirmat acest zvon, care a fost răspândit în special de grupuri de extremă-dreapta şi chiar de organizatorul protestelor.
Kretschmer a spus că furia protestatarilor „s-a bazat pe comentarii xenofobe, informaţii false şi teorii ale conspiraţiei (…) s-a bazat pe ştiri false”.
„Iată unde poate duce minciuna vehiculată pe internet”, comentează Deutsche Welle.
Torsten Kleditzsch este de nouă ani de zile redactor-şef al celui mai popular ziar din Saxonia, „Die Freie Presse”. Ultimele zile au fost, însă, unele dintre cele mai dificile din cariera sa. În urma unui incident petrecut la o serbare publică, în care un bărbat a fost ucis, în mediul online au început să circule zvonuri despre o tentativă de viol şi o a doua persoană decedată. Kleditzsch şi colegii săi de breaslă au încercat în zadar să respingă aceste informaţii false.
„N-am reuşit. Până şi o excelentă muncă jurnalistică îşi atinge limitele atunci când trebuie corijată o poveste ajunsă deja la urechile tuturor”, spune Torsten Kleditzsch. După incindentul petrecut la serbare, extremiştii ieşiţi la un marş de protest pe străzile din Chemnitz i-au atacat pe străini şi pe poliţişti.
Guvernul de la Berlin a condamnat aspru evenimentele din oraşul saxon. Au urmat alte demonstraţii şi contrademonstraţii, alte incidente. Iar ziariştii şi-au dat seama că, în cazul unor dintre cititori sau utilizatori, în ciuda sau tocmai din cauza respectării standardelor jurnalitistice, pierd lupta cu ştirile false. „Ne-am facut treaba, ne-am contactat sursele: Poliţia, Procuratura, administraţia oraşului, organizatorii serbării publice. Am fost pe teren ca să vedem cu ochii noştri ce se întâmplă.”
Informaţii false circulă în permanenţă. Și ca jurnalist te confrunţi mereu cu aceeaşi capcană și trebuie s-o eviți, explică Kleditzsch. „Dacă încerci să demontezi un zvon cu fapte, automat zvonul se răspândeşte. Iar la urmă nu rămân faptele, ci zvonul.”
Stephan Weichert, profesor pentru jurnalism şi ştiinţele comunicării la Universitatea Macromedia din Hamburg, spune că evenimentele de la Chemnitz sunt dovada tristă a consecinţelor manipulării informaţiilor în mediul online.
Merkel denunţă „ura din stradă”
”Ura din stradă” nu are ce căuta în Germania, a afirmat cancelarul Angela Merkel, în contextul în care în ţară creşte îngrijorarea în urma incidentelor de la Chemnitz.
”Ceea ce am văzut nu are ce căuta în statul de drept”, a declarat cancelarul german într-o conferinţă de presă comună cu omologul său croat Andrej Plenković, la Berlin. ”Am văzut vânători colective, am văzut ură în stradă, iar asta nu are nimic a face cu statul de drept”, a insistat ea, evocând imagini cu manifestanţi, la Chemnitz, în ultimele douăzile.
”Vânătorile” de străini organizate de simpatizanţi ai extremei drepte duminică, în stradă, la Chemnitz, în fosta RDG, iar apoi violenţe care au marcat luni seara o nouă adunare a aproximativ 6.000 de simpatizanţi – dintre care mai mulţi au defilat efectuând salutul hitlerist – constituie un şoc în ţară.
Luni seara, aproximativ 20 de persoane – inclusiv doi poliţişti – au fost rănite în ciocniri între manifestanţi de extremă dreapta şi contramanifestanţi de extremă stânga, potrivit unui ultim bilanţ al poliţiei locale.