Următoarea țintă a Rusiei. Pentru unele țări europene care urmăresc războiul brutal al Rusiei în Ucraina, există temeri că ar putea fi următoarele, scrie Associated Press.
Oficialii occidentali spun că cele mai vulnerabile ar putea fi cele care nu sunt membre NATO sau ale Uniunii Europene și care, prin urmare, sunt singure și neprotejate – vecina Ucrainei, Moldova, și vecina Rusiei, Georgia, ambele foste parte a Uniunii Sovietice, alături de țări balcanice, precum Bosnia și Kosovo, de exemplu.
Dar analiştii avertizează că chiar şi țările membre NATO ar putea fi în pericol, precum Estonia, Letonia şi Lituania aflate lângă Rusia, fie din cauza intervenţiei militare directe a Moscovei, fie din cauza încercărilor de destabilizare politică.
Război în Ucraina, prețurile carburanților la nivel record în Germania
Președintele rus Vladimir Putin „a spus încă de la început că nu este vorba doar despre Ucraina”, a subliniat Michal Baranowski, directorul biroului din Varșovia al German Marshall Fund.
„Ne-a spus ce vrea să facă când a enumerat cererile sale, care includeau schimbarea guvernului de la Kiev, dar vorbea și despre flancul estic al NATO și de restul Europei de Est”, a declarat Baranowski pentru Associated Press, într-un interviu.
În timp ce Ucraina opune o rezistență puternică la atacul rusesc de două săptămâni, Baranowski a spus că „acum nu este clar cum își va îndeplini celelalte obiective”.
Oficial european: Dacă NATO intervine, ar începe „al treilea război mondial, un război nuclear”
Dar administrația Biden este foarte conștientă de preocupările profunde din Europa Centrală și de Est cum că războiul din Ucraina ar putea fi doar un preludiu la atacuri mai ample asupra fostelor membre ale Pactului de la Varșovia în încercarea de a restabili dominația regională a Moscovei.
Șeful UE pentru Politică externă, Josep Borrell, a spus că „Rusia nu se va opri în Ucraina”.
„Suntem îngrijorați pentru țările vecine Moldova, Georgia și Balcanii de Vest”, a spus el. „Trebuie să fim cu ochii pe Balcanii de Vest, în special pe Bosnia, care s-ar putea confrunta cu destabilizarea din partea Rusiei”.
O privire asupra situației regionale:
MOLDOVA
La fel ca vecina sa Ucraina, fosta republică sovietică Moldova are o insurgență separatistă în estul său, pe teritoriul disputat cunoscut sub numele de Transnistru, unde sunt staționați 1.500 de militari ruși. Deși Moldova este neutră din punct de vedere militar și nu are de gând să adere la NATO, a solicitat oficial aderarea la UE când a început invazia rusă într-o încercare rapidă de a-și consolida legăturile cu Occidentul.
Țara cu 2,6 milioane de locuitori este una dintre cele mai sărace țări din Europa și găzduiește zeci de mii de ucraineni care au fugit de război. Invazia a stârnit îngrijorări sporite în Moldova nu numai cu privire la criza umanitară, ci și din cauza temerilor că Putin ar putea încerca să lege separatiștii de la est de râul Nistru de Ucraina prin portul strategic al acesteia din urmă, Odesa.
Războiul din Ucraina: România și Germania, incluse de Rusia pe lista țărilor „neprietenoase”
Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a vizitat Moldova săptămâna trecută și a promis: „Suntem alături de Moldova și de orice altă țară care ar putea fi amenințată în același mod”.
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a spus că încă nu există indicii că forțele ruse din Transnistru și-au schimbat poziția, dar a subliniat că îngrijorarea există.
„În această regiune acum nu există nicio posibilitate să ne simțim în siguranță”, a spus Sandu.
GEORGIA
Războiul a izbucnit între Rusia și Georgia în august 2008, când trupele guvernamentale georgiene au încercat fără succes să recâștige controlul asupra provinciei separatiste Oseția de Sud, susținută de Moscova. Rusia a învins armata georgiană în cinci zile de luptă și sute de persoane au fost ucise. Ulterior, Rusia a recunoscut Oseția de Sud și o altă regiune separatistă, Abhazia, ca state independente și și-a întărit prezența militară acolo.
Guvernul Georgiei de vest a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia, dar nu a arătat aceeași solidaritate pe care a arătat-o Kievul în timpul războiului Georgia-Rusia. Sute de voluntari georgieni au fost opriți de autorități să se alăture unei brigade internaționale care luptă împotriva Rusiei în Ucraina.
Germania AVERTIZEAZĂ: Războiul din Ucraina, risc de foamete pentru milioane de oameni din Africa
În ciuda poziției aparent neutre a Georgiei, mii de oameni s-au reunit noaptea în centrul capitalei Tbilisi pentru a-și manifesta solidaritatea față de Ucraina. Săptămâna trecută, guvernul Georgiei a solicitat aderarea la UE deoarece temerile de o invazie rusă au crescut.
ȚĂRILE BALTICE
Amintirile dominației sovietice sunt încă proaspete în Letonia, Lituania și Estonia. De la invadarea Ucrainei, NATO s-a acționat rapid pentru a-și spori prezența trupelor în țările aliate de pe flancul estic, în timp ce Washingtonul a promis sprijin suplimentar.
Pentru locuitorii națiunilor baltice – în special pentru cei suficient de în vârstă pentru a fi trăit sub controlul sovietic – tensiunile dinaintea invaziei din 24 februarie aminteau de deportările în masă și de opresiune. Cele trei țări au fost anexate de Iosif Stalin în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și și-au recâștigat independența abia odată cu destrămarea Uniunii Sovietice în 1991.
S-au alăturat NATO în 2004, punându-se sub protecția militară a SUA și a aliaților săi occidentali.
Cât plătesc germanii ZILNIC lui Putin pentru facturile energetice. „Îi finanțăm războiul”
„Rusia măsoară întotdeauna puterea militară, dar și voința țărilor de a lupta”, a spus Janis Garisons, secretar de stat la Ministerul Apărării din Letonia. „Odată ce văd o slăbiciune, vor exploata acea slăbiciune.”
Blinken, care a vizitat luni capitala Letoniei, Riga, a spus că țările baltice au „format un zid democratic care stă acum împotriva valului autocrației” pe care Rusia îl împinge în Europa.
ȚĂRILE BALCANICE
Trupelor ruse le-ar fi greu să ajungă în Balcani fără a angaja forțele NATO staționate în toate țările vecine. Dar Moscova ar putea destabiliza regiunea, așa cum o face deja, cu ajutorul Serbiei, aliatul ei pe care l-a înarmat cu tancuri, sisteme sofisticate de apărare aeriană și avioane de război.
Kremlinul a considerat întotdeauna regiunea sfera sa de influență, deși nu a făcut niciodată parte din blocul sovietic. Un război civil devastator din anii 1990 a lăsat cel puțin 120.000 de morți și milioane de oameni fără adăpost. Serbia, cel mai mare stat din Balcanii de Vest, este în general învinuită pentru că a început războiul încercând să prevină destrămarea Iugoslaviei condusă de sârbi cu o forță brutală – o mișcare asemănătoare efortului actual al Moscovei de a trage Ucraina înapoi pe orbita sa cu forța militară.
Livrarea de arme Ucrainei, compatibilă cu învăţăturile creştine
Există temeri în Occident că autoritățile de conducere pro-Moscova, care au refuzat să se alăture sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei, ar putea încerca să folosească atenția concentrată asupra Ucrainei pentru a-și destabiliza și mai mult vecinii, în special Bosnia, unde sârbii minoritari au amenințat să despartă teritoriile lor din federația comună pentru a se alătura Serbiei. Oficialii sârbi au negat în mod repetat că se amestecă în statele vecine, dar au acordat sprijin tacit mişcărilor secesioniste ale sârbilor bosniaci şi ale liderului lor, Milorad Dodik.
Ambasada Rusiei din capitala Bosniei, Sarajevo, a avertizat anul trecut că, dacă Bosnia va lua măsuri pentru aderarea la NATO, „țara noastră va trebui să reacționeze la acest act ostil”. Aderarea la NATO va forța Bosnia să ia parte în „confruntarea militaro-politică”, a declarat ambasada.
ONU, război Ucraina: Amenințarea nucleară planează asupra întregii umanități
Forțele de menținere a păcii ale UE din Bosnia au anunțat desfășurarea a aproximativ 500 de trupe suplimentare în țară, invocând „deteriorarea securității la nivel internațional (care) are potențialul de a răspândi instabilitatea”.
Kosovo, care s-a despărțit de Serbia în 1999, după un război aerian al NATO împotriva trupelor sârbe, a cerut SUA să înființeze o bază militară permanentă în țară și să accelereze integrarea acesteia în NATO după invadarea Ucrainei de către Rusia.
„Accelerarea aderării Kosovo la NATO și a avea o bază permanentă de forțe americane este o necesitate imediată pentru a garanta pacea, securitatea și stabilitatea în Balcanii de Vest”, a declarat ministrul kosovar al Apărării, Armend Mehaj, pe Facebook.
Serbia a spus că mișcarea este inacceptabilă.
Declarația de independență a Kosovo din 2008 este recunoscută de peste 100 de țări, în principal de națiuni occidentale, dar nu de Rusia sau Serbia.
Amenințările nucleare ale lui Putin, „absolut nepotrivite”. „Joc periculos”, spun miniștrii olandezi
Muntenegru, un fost aliat care a întors spatele Rusiei pentru a adera la NATO în 2017, a impus sancțiuni Moscovei din cauza războiului din Ucraina și se consideră că va fi următoarea țară din Balcanii de Vest care va aderarea la UE. Țara este împărțită între cei care favorizează politicile pro-occidentale și taberele pro-sârbe și pro-ruse, tuație ce creează tensiuni.
Rusia l-a avertizat în mod repetat pe președintele pro-occidental al Muntenegrului, Milo Djukanovic, care a condus micul stat adriatic în NATO, că mișcarea a fost ilegitimă și fără acordul tuturor muntenegrenilor.
Rusia ar putea spera să-și îmbunătățească în cele din urmă legăturile cu Muntenegru, în încercarea de a-și consolida prezența în Marea Mediterană.