Anii de rezidență pentru cetățenia spaniolă – Străinii care vin să locuiască în Spania și râvnesc să aibă un pașaport spaniol trebuie să îndeplinească o serie de cerințe și să promoveze examenul Institutului Cervantes. Spania are peste 48 de milioane de locuitori, dintre aceștia mulți sunt străini care au venit aici pentru o viață mai bună și au reușit să obțină naționalitatea spaniolă. (CONTINUAȚI SĂ CITIȚI)
Aceștia sunt anii de rezidență pentru cetățenia spaniolă
Procesul de obținere a cetățeniei spaniole necesită îndeplinirea mai multor condiții. Între acestea, promovarea examenului de cunoștințe constituționale și socioculturale, cunoscut sub numele de CCSE. De asemenea, candidații pentru a obține un pașaport spaniol trebuie să aibă un număr minim de ani de rezidență în Spania, care se modifică în funcție de fiecare caz și de particularități individuale.
Există mai multe modalități pentru obținerea cetățeniei spaniole. Una dintre ele este legată de reședință. De fapt, este cea mai comună modalitate de a deveni spaniol. Procedura se bazează pe cerințele de rezidență legală, bună conduită civică (justificată prin cazierul judiciar din țara de origine și rapoartele emise de autoritățile spaniole competente) și integrarea în societatea spaniolă. (CONTINUAȚI SĂ CITIȚI)
În general, este necesar să fi locuit în Spania de cel puțin zece ani în mod legal și continuu. În ciuda acestei limite, există câteva exemple în care perioada necesară este mai scurtă, potrivit larazon.es. Pentru persoanele care au statut de refugiat, de exemplu, perioada de ședere necesară este redusă la cinci ani.
CITIȚI ȘI: Documentele necesare românilor pentru procedura de renunțare la cetățenie
Când perioada se reduce la 2 ani, respectiv un singur an
Pentru nativii din țările ibero-americane, Filipine, Guineea Ecuatorială, Portugalia, Austria perioada de ședere este redusă la doi ani. În sfârșit, perioada de ședere se reduce la un an în următoarele cazuri:
- pentru cei născuți în Spania
- cei care s-au născut în afara Spaniei, dar au un tată, o mamă sau un bunic de origine spaniolă
- văduve de spanioli care nu s-au despărțit înainte de moartea soțului lor
- cei care la momentul cererii au fost căsătoriți de un an cu partenerul spaniol și nu sunt divorțați sau separați
- cei care au avut dreptul de a dobândi cetățenia spaniolă și nu au solicitat-o
- cei care au fost sub tutela unei persoane spaniole timp de cel puțin doi ani consecutivi
- și, în sfârșit, cei care au fost supuși legal tutelei, curatelei, custodiei unui cetățean sau instituție spaniolă timp de doi ani consecutiv, deși în la momentul cererii continuat în această situație.
CITIȚI ȘI: Ședere, rezidență, cetățenie în Spania – Care sunt diferențele din punct de vedere juridic