De la 1 mai 2026, Germania a intrat într-o nouă eră a relațiilor de muncă. Legea federală a fidelității față de contractele colective — Bundestariftreugesetz — a intrat în vigoare, înregistrarea digitală a timpului de lucru devine obligatorie, 2,5 milioane de angajați din sectorul public primesc salarii mai mari cu 2,8%, iar firmele care lucrează cu contracte publice sunt obligate să respecte salariile colective.
Pontaj digital obligatoriu: amenzi de 30.000 de euro pentru firme nepregătite
Secretarul general SPD Tim Klüssendorf a fost clar: modelele flexibile de program săptămânal sunt de neconceput fără o înregistrare digitală completă a orelor de muncă. Sistemul trebuie să consemneze ora de început, ora de final, pauzele și totalul zilnic — și trebuie să fie rezistent la manipulare, cu o perioadă de arhivare de minimum doi ani.
Termenele diferă în funcție de mărimea firmei: companiile cu peste 250 de angajați trebuie să fie conforme imediat, firmele medii au 12 luni, iar micile afaceri cu sub 10 angajați au timp până în 2027. Tribunalul Federal al Muncii stabilise obligativitatea înregistrării orelor încă din septembrie 2022, dar noile reguli din 2026 sunt mult mai stricte în privința sistemelor utilizate. Companiile nu au timp de pierdut, amenzile ajuns până la 30.000 de euro per abatere.
Salarii mai mari și prime de criză: cine beneficiază și cât
Aproximativ 2,5 milioane de angajați din sectorul public (TVöD) primesc în mai o creștere salarială de 2,8%. Salariul minim legal crescuse deja la 1 ianuarie la 13,90 euro pe oră — în Berlin chiar la 14,84 euro. De la 1 ianuarie 2027, minimul național va urca la 14,60 euro pe oră.
Noua Lege a fidelității față de contractele colective obligă firmele care primesc contracte publice să plătească salariile prevăzute în contractele colective, inclusiv concediul și orele de lucru prevăzute în acestea. În plus, angajatorii pot acorda angajaților o primă de criză de până la 1.000 de euro, scutită de impozit, valabilă până la 30 iunie 2027.
Concedieri mai ușoare sau model danez? Dezbaterea continuă
Ministrul federal al Economiei, Katherina Reiche de la CDU, cere relaxarea legislației privind protecția la concediere, argumentând că aceasta frânează inovația. Co-președintele Verzilor, Felix Banaszak, nu respinge ideea, dar propune modelul danez: angajatorii pot concedia mai ușor, dar angajații primesc până la 90% din venitul net timp de doi ani drept ajutor de șomaj.
Citiți și: O oră de muncă în Germania costă 45 de euro
Paralel, Germania riscă să rateze termenul UE: directiva europeană privind transparența salarială trebuie transpusă în legislația națională până pe 6 iunie 2026, iar un proiect de lege nu există încă. Directiva ar interzice angajatorilor să întrebe candidații despre salariul anterior și ar obliga firmele cu peste 100 de angajați să publice diferențele salariale pe criterii de gen.
Cabinetul a aprobat pe 29 aprilie un proiect de lege privind incapacitatea de muncă parțială. Angajații bolnavi mai mult de patru săptămâni vor putea reveni treptat la muncă — la 25, 50 sau 75% din program — pe baza unei decizii medicale, cu acordul angajatorului în termen de șapte zile. Ajutorul de boală va fi proporțional cu procentul de incapacitate, relatează Ad-hoc News.
Piața muncii stagnează și managerii sunt disponibilizați în număr record
Reformele vin pe un fundal economic dificil. În Hessa, autoritățile nu au semnalat nicio revenire de primăvară pe piața muncii în aprilie 2026. Industria metalurgică, chimică și sectorul de muncă temporară raportează scăderi ale locurilor de muncă. Deosebit de alarmant: numărul managerilor disponibilizați a crescut cu 14% în 2025, ajungând la o medie de 49.000 de persoane. Avocații specializați în dreptul muncii raportează un număr record de consultații privind concedierile — mulți directori negociind pachete de compensare de circa un salariu brut lunar per an de vechime și clauze de neconcurență post-contractuală.