Alocațiile pentru copii plătite de Germania în afara granițelor au revenit în centrul unei dispute politice, iar România se află printre țările direct vizate. Datele oficiale arată că sute de mii de copii care nu locuiesc pe teritoriul german beneficiază de Kindergeld, în baza drepturilor stabilite pentru părinții lor. Numărul acestora a crescut considerabil în ultimii ani, iar sumele transferate în conturi bancare din străinătate au ajuns la sute de milioane de euro anual. O investigație jurnalistică realizată într-o comună din România a readus subiectul în atenția politicienilor germani, iar scandalul a căpătat o mare amploare.
România, pe locul trei în clasamentul alocațiilor germane pentru copiii din străinătate
La sfârșitul anului 2025, Germania plătea Kindergeld pentru 291.292 de copii cu domiciliul în străinătate, potrivit datelor Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă (BA), transmise partidului BSW și prezentate de publicația Bild la 5 noiembrie 2026. Dintre aceștia, 32.459 erau copii ai unor beneficiari cu cetățenie română, ceea ce plasează România pe locul al treilea în clasamentul naționalităților beneficiarilor străini. Cele mai multe plăți către beneficiari străini vizau copiii unor cetățeni polonezi, respectiv 112.384, urmați de cei ai cetățenilor cehi, cu 33.872 de copii. Alte 36.727 de plăți erau efectuate pentru copii ai unor beneficiari cu cetățenie germană, dar care locuiau în afara țării.
Clasamentul se referă la cetățenia părinților sau a beneficiarilor, nu la țara în care locuiesc copiii. Prin urmare, cele 32.459 de cazuri asociate cetățenilor români nu înseamnă automat că toți acești copii au domiciliul în România. În statistici pot apărea și familii în care unul dintre părinți lucrează în Germania, iar copilul locuiește într-un alt stat european.
Numărul copiilor beneficiari aproape s-a triplat din 2011
Datele prezentate de Bild arată că, în 2011, Germania plătea alocații pentru 103.559 de copii aflați în străinătate. În 2015, numărul acestora ajunsese la 158.169, iar la sfârșitul anului 2025 era de 291.292. În 14 ani, numărul beneficiarilor aproape s-a triplat, deși față de anul 2020 se înregistrează o scădere de aproape 12%.
În paralel, aproximativ 528 de milioane de euro au fost transferate în 2025 în conturi bancare din străinătate, față de 45,7 milioane de euro în 2011. Creșterea este de aproximativ 1.055%. Cele două statistici nu trebuie însă confundate: banii virați în conturi străine nu reprezintă exclusiv alocații pentru copii care trăiesc în afara Germaniei. Unele familii cu copii în străinătate primesc banii în conturi germane, iar plățile către conturi externe pot viza și copii care locuiesc în Germania.
Reportajul din România care a reaprins disputa privind Kindergeld
Subiectul a revenit în atenția publică după un reportaj al postului german MDR, realizat în comuna Bărbulești, județul Ialomița. Potrivit relatării, un reprezentant al administrației locale a vorbit despre importanța prestațiilor sociale germane pentru anumite familii din comunitate. Acesta a declarat că există familii cu zece sau chiar 15 copii și că eliberează lunar aproximativ 20–30 de adeverințe necesare solicitărilor de Kindergeld. A descris aceste prestații drept „o comoară” pentru localitate.
Reportajul a fost invocat în dezbaterea politică de Sahra Wagenknecht, fondatoarea partidului BSW, care cere oprirea plăților pentru copiii ce nu locuiesc în Germania. Declarațiile politicianei se referă la sistemul de acordare a alocațiilor peste graniță, însă reportajul și statisticile prezentate nu demonstrează, prin ele însele, că beneficiile au fost obținute ilegal.
Politicienii germani cer oprirea alocațiilor pentru copiii din afara țării
Într-o declarație pentru Bild, Wagenknecht a criticat transferurile de prestații familiale în străinătate, făcând o comparație între situația socială din Germania și plățile către România. „La Bitterfeld, oamenii stau la coadă la băncile de alimente, iar la București sunt transferați banii contribuabililor. Statul german se lasă jumulit ca o gâscă de Crăciun. Politica trebuie să se gândească din nou mai mult la Bitterfeld decât la București. Nu ar trebui să se mai plătească Kindergeld pentru copiii care nici măcar nu locuiesc în Germania!”, a declarat politiciana.
Citiți și: „Germania trebuie să se gândească mai mult la Bitterfeld decât la București!” – Se cere oprirea alocațiilor pentru copiii românilor
De asemenea, copreședinta AfD, Alice Weidel, a declarat că migranții din România „jefuiesc” sistemul german de protecție socială. „Alocații pentru copii, ajutoare sociale de bază, asistență medicală: tot mai mulți imigranți din România ne jefuiesc sistemul de protecție socială”, a scris lidera AfD. Ministerul de Externe de la București a reacționat în urma declarațiilor vehemente ale politicienilor germani, spunând că respinge „orice instrumentare în scop politic a prezenţei cetăţenilor români în ţările Uniunii Europene”.
Citiți și: România intervine oficial după acuzațiile șefei AfD. Mesaj pentru Germania
Ce se întâmplă cu alocațiile românilor care lucrează în Germania
În prezent, cetățenii români care lucrează sau desfășoară activități independente în Germania pot avea dreptul la Kindergeld chiar dacă minorii locuiesc în România. Dreptul nu este însă automat: autoritățile verifică situația profesională și familială a părinților și stabilesc care stat este responsabil pentru plata prestațiilor, relatează site-ul oficial al Uniunii Europene.
Dacă ambii părinți desfășoară activități profesionale în state diferite, se aplică regulile europene de prioritate. În anumite situații, România poate fi statul care plătește prima alocație, iar Germania poate achita doar diferența până la cuantumul prestației germane. În 2026, Kindergeld este de 259 de euro lunar pentru fiecare copil, iar regulile europene în vigoare continuă să permită acordarea acestui drept în cazurile transfrontaliere eligibile.