Alocațiile plătite de Germania pentru copiii care locuiesc în alte țări au ajuns din nou în centrul unei dispute politice, iar România este menționată direct în dezbatere. Un reportaj al televiziunii publice germane MDR, în care un reprezentant al unei administrații locale românești vorbește despre beneficiile financiare aduse de sistemul social german, a provocat o reacție dură din partea politicienei Sahra Wagenknecht. Fondatoarea partidului BSW cere oprirea plăților pentru copiii care nu locuiesc pe teritoriul Germaniei și acuză autoritățile că permit exploatarea sistemului de protecție socială. În discuție au intrat și sumele acordate familiilor numeroase, precum și regulile europene care permit cetățenilor să beneficieze de anumite prestații sociale în alte state membre. Propunerea ar putea avea implicații și pentru familiile de români care lucrează în Germania, dar ai căror copii au rămas în România.
Wagenknecht: „Politicul trebuie să se gândească mai mult la Bitterfeld decât la București”
Sahra Wagenknecht a cerut încetarea plății alocației germane pentru copii (Kindergeld) către familiile ai căror copii locuiesc în străinătate. Politiciana a reacționat pe platforma X, după apariția informațiilor despre un reportaj MDR dedicat migrației din motive economice din România către Germania. Fondatoarea BSW a criticat vehement situațiile prezentate în reportajul televiziunii germane. „Sunt situații incredibile. Este absolut inacceptabil modul în care statul german se lasă exploatat”, a scris Wagenknecht pe platforma X, referindu-se la informațiile privind prestațiile sociale încasate de anumite familii venite din România.
Politiciana a cerut oprirea acestei evoluții și a transmis un mesaj direct autorităților germane: „Politicul trebuie să se gândească din nou mai mult la Bitterfeld decât la București. Nu poate exista alocație pentru copiii care nu locuiesc în Germania.” Bitterfeld este un oraș din landul Saxonia-Anhalt, folosit de Wagenknecht în declarația sa pentru a pune în contrast prioritățile interne ale Germaniei cu plățile sociale destinate persoanelor aflate în alte țări.
Citiți și: Toți părinții trebuie să știe: în 2027 se schimbă modul în care primiți Kindergeld
Un reprezentant al unei comune din România numește ajutoarele germane „o comoară”
Reacția politicienei a fost provocată de reportajul MDR intitulat „Migrația sărăciei în UE: statul social, într-un impas?”, realizat de jurnalista Jana Gareis. În material apare Zobar-Marian Cuțitaru, viceprimarul comunei Bărbulești, din județul Ialomița. Acesta vorbește despre familiile numeroase din localitate și despre sprijinul financiar primit din Germania.
„În comuna noastră avem familii cu mulți copii, unele au 10 sau 15 copii. Primesc alocație pentru copii din Germania”, afirmă reprezentantul administrației locale. El menționează și ajutoarele sociale, precum și sprijinul pentru plata locuinței. „Pentru țara noastră și pentru copiii noștri din România, este ca o comoară”, declară acesta în reportaj. Potrivit Berliner Zeitung, administrația locală eliberează lunar aproximativ 20–30 de adeverințe necesare solicitării alocațiilor germane.
Das sind unglaubliche Zustände. Völlig inakzeptabel, wie sich der deutsche Staat ausnutzen lässt. Diese Entwicklung muss gestoppt werden! Die Politik muss wieder mehr an Bitterfeld als an Bukarest denken. Es kann kein Kindergeld für Kinder geben, die nicht in Deutschland leben. https://t.co/o8GBbr0RvC
— Sahra Wagenknecht (@SWagenknecht) October 31, 2026
Familie cu șapte copii: 4.500 de euro lunar în Germania, potrivit calculelor prezentate de MDR
Reportajul include și o comparație între veniturile unei familii numeroase din Germania și cele ale unei familii aflate în România. Calculul, confirmat de Asociația Germană a Orașelor și Comunelor, arată că o familie cu șapte copii ar putea dispune în Germania de aproximativ 4.500 de euro net lunar, în condițiile în care părinții câștigă aproape 700 de euro din activități cu program redus, de tip Minijob.
Cea mai mare parte a sumei provine, în exemplul prezentat, din alocațiile pentru copii, ajutorul de subzistență și alte prestații sociale. În plus, familia ar beneficia de o locuință considerată adecvată potrivit reglementărilor aplicabile. Suma de 4.500 de euro reprezintă un calcul ilustrativ pentru o anumită situație familială, nu câștigul acordat automat tuturor familiilor cu șapte copii. Drepturile efective depind de venituri, statutul de ședere, condițiile de eligibilitate și celelalte prestații încasate.
Pentru o familie similară din România, reportajul MDR prezintă un venit total estimat la aproximativ 1.500 de euro lunar. Potrivit exemplului, unul dintre părinți ar câștiga aproximativ 260 de euro net, la care s-ar adăuga prestații familiale în valoare totală de aproape 1.200 de euro pentru cei șapte copii.
Germania a plătit 528 de milioane de euro pentru copii aflați în străinătate
Potrivit datelor Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă, citate de WELT, aproximativ 528 de milioane de euro au fost plătite în 2025 pentru copii care locuiesc în afara Germaniei. În prezent, alocația germană pentru copii este de 259 de euro pe lună pentru fiecare copil, valoare aplicabilă de la 1 ianuarie 2026. Potrivit Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă, dreptul la Kindergeld poate exista și în situații transfrontaliere, inclusiv atunci când copilul locuiește într-un alt stat al Uniunii Europene, iar părintele îndeplinește condițiile prevăzute de legislația germană și europeană.
Ce prevede legislația europeană pentru copiii românilor care locuiesc în România
Regulile europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială permit, în anumite condiții, plata prestațiilor familiale pentru copii care locuiesc într-un alt stat membru. Astfel, un părinte care lucrează în Germania poate avea dreptul la Kindergeld chiar dacă fiul sau fiica sa locuiește în România. Eligibilitatea este verificată individual, iar atunci când există drepturi la prestații în ambele țări se aplică reguli de prioritate și, după caz, de plată a unei diferențe.
Un precedent juridic important a fost stabilit în 2022, când Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că Austria nu poate reduce alocațiile familiale în funcție de nivelul costului vieții din țara unde locuiesc copiii. Instanța a considerat că această diferențiere încalcă dreptul european. În consecință, solicitarea formulată de Sahra Wagenknecht pentru eliminarea completă a plăților către copiii aflați în străinătate s-ar confrunta cu obstacole juridice importante și ar necesita modificarea cadrului legal aplicabil.