Angajaţi fără contract de muncă, subremuneraţi, obligaţi să facă ore suplimentare neplătite: în Germania, străinii sunt adesea „exploataţi de către angajatorii lor”, denunţă miercuri Institutul German pentru Drepturile Omului, informează AFP.
Aceşti străini, printre care sirieni şi irakieni primiţi în 2015, dar şi români, bulgari sau latino-americani, sunt victime ale unei „grave exploatări” în munca lor, subliniază acest institut independent, în raportul său anual prezentat parlamentului german.
Unii angajatori nu ezită să le plătească străinilor salarii mult inferioare salariului minim în Germania, care este în prezent de 8,84 de euro brut pe oră. Unii muncitori străini sunt de asemenea constrânşi să facă ore suplimentare neplătite sau sunt cazaţi de angajatorii lor în locuinţe improprii, potrivit institutului, care a realizat interviuri cu mai multe zeci de muncitori străini.
Astfel de situaţii sunt frecvente în domeniul construcţiilor, al întreprinderilor pentru procesarea cărnii, dar şi în domeniul sanitar, al firmelor de curăţenie sau în sectorul hotelurilor, restaurantelor si cafenelelor (horeca), precizează institutul.
Raportul subliniază lipsa frecventă a contractelor de muncă sau a statelor de plată, ceea ce face dificil pentru muncitorii imigranţi să intenteze apoi eventuale acţiuni în justiţie. Angajatorii lor nu plătesc nici contribuţii sociale.
„De fapt, aceste persoane nu au practic nicio posibilitate de a-şi revendica salariile la tribunal”, şi-a exprimat regretul directoarea institutului, Beate Rudolf, în timpul prezentării raportului.
Lipsa de cunoştinţe lingvistice şi juridice, dependenţa de angajator sau dificultatea de a accede la avocaţi „duce la o inferioritate structurală a persoanelor vizate în raport cu angajatorul lor”, atenţionează institutul. Pentru a remedia situaţia, el preconizează inclusiv posibilitatea de a intenta procese colective.
Germania a primit în 2015 în jur de un milion de migranţi, majoritatea proveniţi din Irak şi Siria. Această decizie a cancelarului federal german Angela Merkel a fost de atunci criticată, într-un context de ascensiune a extremei drepte şi inclusiv în propriul partid, însă este susţinută de mediul de afaceri.
Berlinul a adoptat legi mai restrictive privind dreptul la azil, care au contribuit la diminuarea drastică a numărului de noi solicitări de azil. Din ianuarie până la sfârşitul lui 2018, Germania a înregistrat 158.000 de cereri de azil, foarte departe de „vârful” de 750.000 din 2016.
Cu toate acestea, coaliţia aflată la putere preconizează o lege care să atragă muncitorii străini calificaţi pentru a contracara penuria de mână de lucru din unele sectoare.
Românii și bulgarii, principalele victime ale sclaviei moderne din Germania