Europa se pregătește pentru o posibilă agravare a acțiunilor Rusiei. Serviciile de securitate avertizează că ar putea urma un nou val de atacuri, cu efecte mai grave decât cele înregistrate până acum. Germania se află în centrul preocupărilor, fiind atent analizată în cele mai recente evaluări privind riscurile de securitate. Experții avertizează că operațiunile atribuite Moscovei ar putea viza nu doar infrastructura strategică, ci și obiective care ar pune în pericol populația. Printre scenariile luate în calcul se numără și atacuri de sabotaj care ar putea provoca victime în rândul civililor.
Serviciile secrete avertizează: Putin ar putea lovi Europa cu forță
Potrivit publicației germane Bild, serviciile de securitate europene se pregătesc pentru o intensificare a acțiunilor de sabotaj, a atacurilor hibride și a provocărilor atribuite Rusiei. Germania se află în centrul atenției, fiind unul dintre principalii susținători militari și logistici ai Ucrainei.
Un avertisment important a fost publicat la 24 septembrie 2026 de Serviciul Danez de Informații pentru Apărare (DDIS). Potrivit evaluării, Rusia ar putea desfășura, în următoarele luni, atacuri hibride mai frecvente împotriva statelor occidentale și NATO, iar efectele acestora ar putea fi mai grave decât cele înregistrate până acum. Riscurile nu se limitează la atacuri cibernetice, campanii de dezinformare sau tentative de influențare a vieții politice. În atenția serviciilor de securitate se află și operațiuni fizice împotriva infrastructurii critice, a rețelelor de transport și energie, a companiilor și a obiectivelor strategice.
„Pot exista victime”: avertismentul care schimbă evaluarea pericolului
Unul dintre cele mai grave aspecte semnalate de serviciile daneze este posibilitatea ca unele operațiuni de sabotaj să provoace pierderi de vieți omenești. Raportul avertizează asupra riscului unor atacuri cibernetice distructive, capabile să paralizeze funcții esențiale ale societății, precum și asupra unor acte de sabotaj cu un risc ridicat de victime.
Citiți și: Sirene și explozii în timpul vizitei lui Merz la Kiev. „Domnule Putin, opriți acest război fără sens.”
Printre posibilele ținte se numără infrastructura critică, firmele care contribuie la sprijinirea Ucrainei și rețelele de transport, energie și comunicații. Avarierea unor asemenea obiective ar putea produce nu doar pierderi economice, ci și perturbări ale serviciilor de care depinde viața de zi cu zi a populației.
Avertismentul este important tocmai prin consecințele posibile. Războiul hibrid este asociat, de regulă, cu acțiuni desfășurate sub pragul unui conflict militar deschis. Însă atacurile asupra infrastructurii și serviciilor esențiale pot avea efecte directe asupra oamenilor, chiar și atunci când nu există o confruntare militară convențională.
Germania, în vizorul autorităților de securitate
Potrivit informațiilor prezentate de Bild, Germania ocupă un loc important în evaluările privind riscurile de sabotaj. Sprijinul acordat Ucrainei o expune, în opinia serviciilor de securitate, unor posibile tentative de intimidare și destabilizare.
Scenariile analizate includ deteriorarea unor componente de infrastructură, perturbarea transportului și a activității companiilor, precum și atacuri informatice care ar putea afecta un număr mare de oameni. În ultimele săptămâni au fost raportate incidente care au alimentat îngrijorările autorităților europene.
În septembrie, autoritățile germane au acuzat Rusia că ar fi încercat să organizeze un atac cu dronă asupra aeroportului Leipzig/Halle. În Polonia, a fost deschisă o anchetă după un incendiu la o stație a sistemului Starlink din voievodatul Mazovia, incident pe care autoritățile poloneze l-au descris drept un act de sabotaj. Aceste acuzații și investigații nu înseamnă însă că responsabilitatea Rusiei a fost stabilită definitiv în fiecare caz.
Incidentul din Marea Baltică și riscul unei escaladări
Îngrijorări au provocat și incidentele din Marea Baltică. Serviciile daneze au relatat că, la 14 septembrie, o fregată rusă ar fi lansat proiectile de semnalizare în direcția unui elicopter militar danez. Potrivit relatărilor despre incident, unul dintre proiectile ar fi trecut la mică distanță de aparat.
Astfel de episoade sporesc tensiunile dintre Rusia și statele NATO, mai ales în condițiile în care infrastructura militară și logistică folosită pentru sprijinirea Ucrainei este considerată vulnerabilă la operațiuni de sabotaj. Moscova a negat în mod repetat acuzațiile privind implicarea sa în atacuri hibride și acțiuni de sabotaj pe teritoriul statelor membre NATO.
Serviciile daneze iau în calcul și atacuri militare limitate
Evaluarea publicată de DDIS conține și un avertisment distinct: există un risc redus, dar în creștere, ca Rusia să recurgă la acțiuni militare limitate împotriva unuia sau mai multor state NATO care se învecinează cu Federația Rusă. Acest scenariu nu presupune neapărat o invazie de amploare.
Printre posibilitățile analizate se numără lovituri izolate cu drone sau rachete asupra infrastructurii care contribuie la sprijinirea Ucrainei. Raportul ia în calcul și operațiuni concepute astfel încât autorul real să fie dificil de identificat sau responsabilitatea să poată fi contestată.
Șeful serviciului danez de informații pentru apărare, Thomas Ahrenkiel, a avertizat că riscul unor asemenea acțiuni ar putea crește în următoarele luni. Evaluarea descrie însă un pericol potențial, nu confirmă existența unei decizii a Kremlinului de a lansa un atac concret asupra unui stat NATO. Serviciile daneze consideră în continuare puțin probabilă o invazie rusă de amploare asupra unui stat membru al Alianței. Totuși, ele nu exclud posibilitatea unor acțiuni militare limitate, într-un context de tensiuni în creștere.
Friedrich Merz avertizează asupra atacurilor hibride
Avertismentele serviciilor de informații au venit în contextul declarațiilor cancelarului german Friedrich Merz. La începutul lunii octombrie, acesta a atras atenția asupra amenințării reprezentate de intensificarea atacurilor hibride rusești și a reafirmat sprijinul Germaniei pentru Ucraina.
În evaluarea liderilor europeni, astfel de acțiuni pot urmări slăbirea hotărârii statelor care sprijină Kievul și alimentarea neîncrederii în rândul populației. Temeri legate de securitate, aprovizionarea cu energie sau funcționarea serviciilor esențiale pot fi exploatate pentru a pune presiune asupra guvernelor europene.
Un element care complică răspunsul autorităților este atribuirea responsabilității. Unele operațiuni sunt concepute pentru a ascunde cine le-a organizat, ceea ce îngreunează stabilirea rapidă a faptelor și alegerea unei reacții adecvate.
NATO își intensifică reacția la sabotaj și atacuri cibernetice
Pe fondul incidentelor raportate în Europa, NATO pune accent pe cooperarea dintre serviciile de informații ale statelor membre și pe identificarea publică a responsabililor pentru acțiunile destabilizatoare. Generalul Alexus Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, a cerut statelor membre să reacționeze ferm la sabotaje, atacuri cibernetice și provocări cu drone. În opinia sa, prezentarea publică a dovezilor privind responsabilitatea Rusiei poate contribui la descurajarea unor noi operațiuni și la creșterea costurilor politice pentru Moscova.
Alianța susține că dispune de capacitățile necesare pentru a răspunde amenințărilor. În același timp, evaluarea serviciilor daneze avertizează că, în lunile următoare, operațiunile hibride ar putea deveni mai frecvente și ar putea avea consecințe mai grave pentru statele vizate.
Rusia respinge acuzațiile privind desfășurarea unor operațiuni de sabotaj pe teritoriul statelor NATO, iar avertismentele serviciilor occidentale descriu riscuri și scenarii posibile, nu certitudinea că un anumit atac va avea loc.