Un avertisment sever despre viitorul economic al Germaniei vine din partea unuia dintre cei mai cunoscuți economiști ai țării. Acesta consideră că populația va resimți în următorii ani consecințele unor probleme acumulate în economie, în timp ce măsurile guvernului condus de Friedrich Merz sunt insuficiente. Analiza privește direct milioane de angajați, familii și pensionari, inclusiv românii stabiliți în Germania. Economistul critică atât politica Berlinului, cât și deciziile europene care afectează industria și investițiile.
Hans-Werner Sinn: „Nivelul de trai va scădea foarte, foarte mult”
Hans-Werner Sinn, în vârstă de 78 de ani, fost președinte al Institutului ifo din München, anticipează o deteriorare puternică a prosperității germane. „Nivelul de trai din Germania va scădea foarte, foarte mult în următorii ani”, a declarat economistul în discuția cu jurnalistul Paul Ronzheimer. Deși Germania dispune în continuare de o clasă de mijloc solidă și de numeroase întreprinderi competitive, Sinn se declară „destul de pesimist” în privința evoluției economice a țării în perioada următoare.
Printre cauzele identificate de economist se numără războiul din Ucraina, prețurile ridicate ale energiei, natalitatea scăzută și măsurile de mediu pe care le consideră excesive. Sinn avertizează că dificultățile economiei germane sunt urmărite cu îngrijorare și în afara țării. „Există o mare îngrijorare în întreaga lume în legătură cu ceea ce se întâmplă cu Germania și Europa”, a afirmat el. Declarația reflectă pesimismul său privind perspectivele economice ale continentului.
Critici dure la adresa guvernului Merz: creștere economică pe datorie
Economistul contestă interpretarea optimistă a creșterii economice prezentate de cancelarul Friedrich Merz. În opinia lui Sinn, avansul economic este susținut în principal prin împrumuturi publice, nu prin îmbunătățirea structurii economiei. „Aceasta nu este o creștere structurală”, a declarat fostul șef al Institutului ifo. El avertizează că finanțarea dezvoltării prin datorii suplimentare poate afecta credibilitatea financiară a Germaniei. „Dacă se merge pe această cale, atunci și bonitatea Germaniei va fi serios compromisă”, a spus economistul.
Reformele guvernamentale privind piața muncii și impozitul pe venit sunt considerate insuficiente de Hans-Werner Sinn. Economistul descrie abordarea actuală drept o simplă administrare a resurselor tot mai limitate, fără schimbări economice profunde. „Există mai puțin și trebuie împărțit cumva”, a explicat el. Criticile vizează capacitatea guvernului de a crea condiții pentru investiții și dezvoltare economică durabilă. În evaluarea sa, distribuirea resurselor disponibile nu poate înlocui măsurile necesare pentru creșterea competitivității Germaniei.
Citește și: Merz lansează un avertisment grav pentru Germania. Cancelarul vorbește despre amenințări mari
„Un atac asupra inimii industriei noastre”
Hans-Werner Sinn atacă și politica europeană privind emisiile de CO2, pe care o consideră dăunătoare industriei auto germane. „Această reglementare privind CO2 distruge, în cele din urmă, industria automobilelor”, a afirmat economistul. El a descris-o drept „un atac asupra inimii industriei noastre”. Sinn critică și obligațiile impuse companiilor privind lanțurile de aprovizionare și raportările administrative. În opinia sa, aceste reglementări sporesc dificultățile producătorilor europeni într-o perioadă de concurență internațională intensă.
În discuția cu Paul Ronzheimer, prezentată de BILD pe 27 octombrie, Sinn a comentat și politica comercială a președintelui american Donald Trump. Economistul a descris presiunile tarifare asupra aliaților drept „șantaj”, dar consideră explicabilă orientarea producătorilor auto către Statele Unite. Referindu-se la planurile Audi pentru o fabrică americană, el a declarat: „Aici, în Europa, lucrurile nu mai merg”. Sinn susține că politica climatică europeană determină constructorii auto să caute alternative de investiții.
Economistul a lansat un avertisment și în privința sistemului german de pensii, legând dificultățile acestuia de natalitatea scăzută. „Pensionarii vor o pensie de la copiii pe care nu îi au”, a afirmat Sinn, criticând faptul că societatea recompensează insuficient creșterea copiilor. El a apărat principiul pensiei pentru mame, promovat de CSU. În privința educației, a cerut investiții suplimentare în școli și salarii mai mari pentru profesori: „Țara poeților și gânditorilor nu mai are școli decente”.