O moștenire în Germania poate părea, la prima vedere, o veste despre bani, o locuință sau economiile rămase în cont. Numai că legea germană ascunde un detaliu pe care mulți îl descoperă prea târziu: odată cu averea pot veni și datoriile, iar timpul în care trebuie luată o decizie poate fi surprinzător de scurt. Pentru românii stabiliți în Germania situația devine și mai interesantă atunci când familia, proprietățile și conturile sunt împărțite între Germania și România. În astfel de cazuri, prima întrebare nu este neapărat „cât moștenesc?”, ci „ce lege se aplică și ce anume accept?”
Cine moștenește în Germania dacă nu există testament
În lipsa unui testament valabil, Germania aplică regulile succesiunii legale prevăzute de Bürgerliches Gesetzbuch – Codul civil german. Copiii și ceilalți descendenți sunt moștenitori de ordinul întâi, iar copiii aflați pe același nivel moștenesc, în principiu, în părți egale. Dacă unul dintre copii a murit înaintea părintelui, în locul său pot veni descendenții acestuia. Soțul sau soția supraviețuitoare are, la rândul său, un drept succesoral, însă procentul concret depinde de existența altor rude și de regimul matrimonial. De exemplu, §1931 BGB prevede că soțul supraviețuitor primește, în principiu, un sfert alături de descendenții de ordinul întâi, dar alte dispoziții – inclusiv cele privind regimul matrimonial – pot majora partea efectivă.
Există și o protecție importantă pentru membrii apropiați ai familiei. Simplul fapt că cineva este exclus prin testament nu înseamnă întotdeauna că pleacă fără nimic. Potrivit §2303 BGB, descendenții, soțul/soția și, în anumite condiții, părinții pot avea dreptul la Pflichtteil – rezerva succesorală, dacă au fost excluși de la moștenire printr-o dispoziție pentru cauză de moarte. Valoarea acesteia este, în principiu, jumătate din valoarea cotei succesorale legale care i-ar fi revenit persoanei respective.
Sursa oficială germană pentru regulile succesorale este Codul civil german, capitolul dedicat Erbrecht:
Bürgerliches Gesetzbuch – regulile oficiale privind moștenirea
Atenție la datorii: în Germania moștenirea poate veni automat
Aici apare una dintre regulile pe care românii trebuie să le cunoască foarte bine. În sistemul german, moștenirea îi revine moștenitorului prin efectul legii, existând însă posibilitatea de a o refuza. §1942 BGB spune expres că patrimoniul succesoral trece la moștenitor fără a-i afecta dreptul de a-l refuza. Iar dacă termenul pentru refuz expiră, §1943 prevede că moștenirea este considerată acceptată. Cu alte cuvinte, nu este recomandat să ignori pur și simplu o succesiune despre care știi că există, mai ales dacă nu cunoști situația financiară a persoanei decedate.
Motivul este simplu: patrimoniul succesoral nu înseamnă numai apartamentul, mașina și banii din bancă, ci poate include și obligații. De aceea, atunci când există suspiciunea unor datorii importante, trebuie verificată situația înainte ca termenul legal să treacă. Conform §1944 BGB, termenul obișnuit pentru Ausschlagung – refuzarea moștenirii – este de șase săptămâni și începe, în principiu, din momentul în care moștenitorul află despre moștenire și despre motivul pentru care este chemat la succesiune. Există însă o regulă foarte importantă pentru cazurile internaționale: termenul este de șase luni dacă defunctul avea ultimul domiciliu numai în străinătate sau dacă moștenitorul se află în străinătate la începutul termenului. Refuzul trebuie făcut în forma prevăzută de lege, nu printr-un simplu mesaj sau prin faptul că persoana nu răspunde.
Român în Germania, proprietate în România: ce lege se aplică moștenirii
Pentru comunitatea românească, aceasta este probabil partea cea mai importantă. Faptul că o persoană are cetățenie română nu înseamnă automat că succesiunea sa va fi guvernată de dreptul românesc. Regulamentul european privind succesiunile stabilește drept criteriu general reședința obișnuită a persoanei la momentul decesului. Astfel, pentru un român care și-a construit efectiv viața în Germania și avea acolo reședința obișnuită, dreptul german poate ajunge să guverneze succesiunea, inclusiv atunci când situația are elemente transfrontaliere. Autoritățile analizează însă circumstanțele concrete, iar cazurile persoanelor care au continuat să păstreze centrul vieții familiale și sociale în România pot necesita o analiză mai atentă.
Există însă o posibilitate extrem de interesantă pentru românii din Germania: alegerea legii naționale. Articolul 22 din Regulamentul UE nr. 650/2012 permite unei persoane să aleagă ca întreaga sa succesiune să fie guvernată de legea statului a cărui cetățenie o are. Prin urmare, un cetățean român care locuiește în Germania poate, în condițiile regulamentului, să aleagă legea română pentru succesiunea sa. Alegerea trebuie exprimată corespunzător într-o dispoziție pentru cauză de moarte, de regulă prin testament. Pentru familiile care au apartamente, terenuri, conturi sau alte bunuri atât în România, cât și în Germania, această decizie poate avea consecințe juridice importante și merită discutată din timp cu un notar sau un specialist în succesiuni transfrontaliere.
Sursa europeană oficială explică foarte clar această situație:
Your Europe – planificarea unei moșteniri transfrontaliere
Textul oficial al Regulamentului european poate fi consultat aici:
Regulamentul UE nr. 650/2012 privind succesiunile
Cât poți moșteni fără impozit în Germania
Mai există o întrebare care apare aproape imediat: cât ia statul din moștenire? Germania are impozit pe moștenire – Erbschaftsteuer –, dar există scutiri personale importante, iar impozitul nu se aplică pur și simplu întregii sume moștenite. Potrivit §16 din Erbschaftsteuer- und Schenkungsteuergesetz, în cazurile de impozitare nelimitată, soțul/soția sau partenerul de viață înregistrat beneficiază de o scutire de 500.000 de euro, copiii de 400.000 de euro fiecare, iar nepoții, în situația obișnuită prevăzută de lege, de 200.000 de euro. Pentru alte categorii de persoane scutirile pot fi considerabil mai mici – inclusiv 20.000 de euro pentru persoanele din clasele fiscale II și III.
După scutire, eventualul impozit depinde de valoarea patrimoniului impozabil și de gradul de rudenie. Legea germană stabilește cote diferite în funcție de clasa fiscală și de valoarea moștenirii: conform versiunii actuale a ErbStG, acestea pornesc de la 7% pentru anumite moșteniri din clasa I și pot ajunge până la 50% în anumite situații din clasele fiscale mai puțin favorizate și pentru valori foarte mari. Important pentru românii cu patrimoniu în ambele țări este că fiscalitatea și legea civilă aplicabilă succesiunii sunt chestiuni distincte: faptul că unei succesiuni i se aplică o anumită lege civilă nu rezolvă automat problema impozitării internaționale. Tocmai de aceea, în cazurile Germania–România cu proprietăți sau sume importante, analiza fiscală trebuie făcută separat.
Sursa oficială germană privind impozitul și scutirile:
Erbschaftsteuer- und Schenkungsteuergesetz – legea germană actualizată
Pentru românii din Germania, concluzia este una foarte practică: o moștenire nu trebuie privită doar ca un bun primit, ci ca o situație juridică ce trebuie verificată rapid. Trebuie aflat dacă există testament, ce lege guvernează succesiunea, ce bunuri și datorii există, când începe termenul pentru eventualul refuz și ce obligații fiscale apar. Iar pentru cei care trăiesc de ani buni în Germania, dar au familie și proprietăți în România, un testament bine gândit și stabilirea din timp a legii aplicabile pot evita multe probleme pentru cei rămași în urmă. Regulile europene au fost create tocmai pentru astfel de familii, însă cetățenia română, domiciliul german și proprietatea din România pot transforma o succesiune aparent simplă într-un caz transfrontalier.