Germania se pregătește să reia transferurile solicitanților de azil către Italia și Grecia, după intrarea în vigoare, (la 12 iunie), a noului Pact european privind migrația și azilul. Berlinul consideră că mecanismul Dublin rămâne esențial pentru funcționarea noului cadru european. În schimb, Ministerul italian de Interne susține că, pentru sosirile anterioare acestei date, cererile de transfer primite din partea unor state, inclusiv Germania, sunt considerate închise.
Berlinul anunță reluarea transferurilor
Un purtător de cuvânt al Ministerului german de Interne a precizat că Berlinul se așteaptă ca transferurile către Italia și Grecia să fie reluate odată cu aplicarea noului sistem european. Este un punct important pentru Germania, care cere proceduri mai clare și mai rapide în dosarele de azil.
Noul regulament a înlocuit vechiul cadru Dublin III și introduce norme mai stricte pentru stabilirea statului membru responsabil de analizarea unei cereri de azil. Potrivit Berlinului, noile reguli ar trebui să facă procedurile de transfer mai ușor de aplicat.
Deocamdată, autoritățile germane nu pot estima câte persoane vor fi transferate efectiv. Numărul va depinde de situația fiecărui solicitant și de mai mulți factori administrativi, iar ministerul nu oferă detalii despre organizarea concretă a procedurilor.
Roma are o interpretare diferită pentru cazurile vechi
Italia privește diferit situația migranților ajunși în Europa înainte de 12 iunie. Surse din Ministerul italian de Interne au transmis că, în relația cu unele dintre principalele state europene, inclusiv Germania, Roma consideră închise dosarele persoanelor numite „dublinanți”, sosite înainte de intrarea în vigoare a noului Pact.
Ministerul italian apreciază, de asemenea, că este prea devreme pentru a vorbi despre un număr semnificativ de persoane intrate în Italia după 12 iunie și plecate ulterior spre alte state membre.
Roma intenționează să discute și despre o eventuală compensare pentru transferurile care ar putea avea loc după 12 iunie. În calcul ar urma să intre inclusiv migranții debarcați în Italia de nave ale ONG-urilor care navighează sub pavilionul altor state europene.
Primul caz: un transfer programat pentru 19 august
Primul dosar care ar putea marca reluarea concretă a transferurilor o privește pe Abdirisaq Warsame, o tânără somaleză de 22 de ani. După ce a plecat din țara sa, femeia a ajuns în Italia, iar apoi în Germania, unde a solicitat azil.
Autoritățile germane au stabilit că Italia este statul responsabil pentru analizarea cererii. Tânăra, găzduită acum într-un centru de primire din Bavaria, a fost informată că transferul său în Italia este programat pentru miercuri, 19 august.
Germania trimisese Italiei cererea de transfer încă din iunie. După expirarea termenului legal, fără un răspuns din partea autorităților italiene, solicitarea a fost considerată acceptată prin mecanismul aprobării tacite.
Comisia Europeană cere Italiei să elimine obstacolele
Subiectul transferurilor fusese ridicat anterior și de Comisia Europeană. Într-o evaluare publicată în iulie, Bruxellesul a cerut Romei să înlăture blocajele care împiedicaseră reluarea transferurilor și să colaboreze cu celelalte state membre pentru rezolvarea aspectelor practice și logistice.
Între 12 iunie și 7 iulie, opt state membre au transmis Comisiei informații privind cereri de preluare. În această perioadă, Italiei i-au fost solicitate 12 transferuri, însă toate au fost respinse.
Miza este reprezentată de așa-numitele „deplasări secundare”: persoane care intră în Uniunea Europeană printr-o țară, precum Italia, apoi se deplasează într-un alt stat membru pentru a cere azil. Conform regulilor europene, țara primei intrări poate fi desemnată responsabilă pentru gestionarea procedurii.
Tensiuni și cu Spania, pe fondul presiunii migratorii
În paralel, migrația amplifică tensiunile dintre Roma și Madrid. Spania a reintrodus temporar controale la frontierele interne pentru călătorii sosiți din Italia, justificând măsura prin presiunea de pe ruta centrală a Mediteranei.
Vicepreședinta guvernului spaniol, Sara Aagesen, și-a exprimat speranța că Italia va reacționa, susținând că spațiul Schengen nu a fost pus în pericol și că situația de criză a rămas limitată la Ceuta.
Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a avertizat că nu trebuie subestimat nici riscul terorist, nici fenomenul imigrației ilegale. Controalele italiene asupra legăturilor aeriene și maritime dinspre Spania vor rămâne în vigoare până la 15 august. Dacă situația revine la normal, Roma spune că este pregătită să restabilească regimul anterior.