Merz amenință UE cu o blocadă – Negocierile pentru următorii ani financiari ai Uniunii Europene au intrat într-o etapă dificilă, după ce una dintre cele mai influente țări membre a transmis un mesaj ferm la Bruxelles. Discuțiile vizează modul în care vor fi împărțite fondurile europene în viitor, iar diferențele dintre state sunt deja majore.
Merz amenință UE cu o blocadă
Cancelarul german Friedrich Merz a criticat dur actualele planuri privind bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034 și a avertizat că Germania ar putea bloca acordul. Decizia finală privind Cadrul Financiar Multianual trebuie luată în unanimitate, ceea ce oferă fiecărui stat membru drept de veto.
„Propunerea pe care o avem în prezent este inaccesibilă din perspectiva germană și, de asemenea, dezechilibrată”, a declarat Merz după discuțiile dintre liderii europeni de la Bruxelles. Cancelarul a cerut o revizuire a planului financiar și a transmis clar: „Cifrele trebuie reduse”.
Germania spune că ar trebui să plătească mult mai mult
Disputa privește bugetul european pe șapte ani, prin care sunt finanțate domenii precum agricultura, infrastructura, cercetarea, economia, securitatea și apărarea. Comisia Europeană a propus inițial un pachet de aproximativ 1,76 trilioane de euro.
O variantă de compromis ar reduce suma cu aproximativ două procente, echivalentul a 32,8 miliarde de euro. Pentru Berlin însă, această scădere nu este suficientă. Merz a afirmat că propunerea actuală este „mult prea mare” și ar pune o presiune suplimentară asupra finanțelor Germaniei.
„Cel puțin 15, probabil 20 de miliarde de euro” în plus
Cancelarul german susține că planurile discutate ar putea obliga Germania să contribuie anual cu mult mai mulți bani la bugetul comunitar. „Ar fi cel puțin 15, mai probabil 20 de miliarde de euro” suplimentar în fiecare an, a spus Merz.
„Cred că acest lucru nu este fezabil, având în vedere situația noastră bugetară actuală”, a adăugat cancelarul. Germania este cel mai mare contributor la bugetul Uniunii Europene, contribuțiile fiind calculate în principal în funcție de puterea economică a fiecărui stat.
Țările UE sunt împărțite în două tabere
Poziția Germaniei este susținută și de alte state care plătesc mai mult la bugetul european decât primesc înapoi prin programe UE. Printre acestea se numără Olanda, Suedia, Danemarca și Austria, care cer limitarea cheltuielilor.
De cealaltă parte se află statele beneficiare nete ale fondurilor europene, care susțin menținerea finanțărilor. Înaintea summitului, 19 țări și-au coordonat pozițiile, multe dintre ele opunându-se unor reduceri suplimentare ale bugetului.
România se află printre statele care susțin menținerea unui buget european puternic, în special pentru politica de coeziune și agricultură. Bucureștiul consideră că noile priorități ale UE, precum apărarea sau competitivitatea economică, nu trebuie finanțate prin reducerea fondurilor destinate dezvoltării regionale și recuperării decalajelor dintre statele membre.
Poziția României este apropiată de cea a altor țări beneficiare nete ale fondurilor europene, care primesc mai mult din bugetul UE decât contribuie direct. Pentru aceste state, fondurile europene reprezintă un instrument important pentru investiții în infrastructură, economie și agricultură, în timp ce Germania și alți mari contributori cer limitarea creșterii cheltuielilor.
Vezi și: Zelenski a lăudat România într-un discurs la Bruxelles. Ce a spus și ce a cerut
O decizie imposibilă fără acordul tuturor
Negocierile sunt complicate deoarece bugetul pe termen lung al Uniunii Europene are nevoie de acordul tuturor statelor membre. Merz a subliniat că poziția sa nu reprezintă majoritatea, dar a amintit că „trebuie să ajungem la o decizie unanimă”.
În același timp, cancelarul german a spus că își dorește un acord rapid, pentru ca beneficiarii fondurilor să știe înainte de 2028 pe ce resurse pot conta. O nouă propunere de compromis este așteptată în următoarele luni.
Dispută și asupra direcției banilor europeni
Conflictul nu privește doar suma totală, ci și prioritățile viitorului buget. Unele state cer mai mulți bani pentru competitivitate și apărare, în timp ce altele vor protejarea fondurilor pentru agricultură și dezvoltare regională.
Președintele francez Emmanuel Macron a susținut o abordare diferită, afirmând că Europa trebuie să investească mai mult pentru modernizare și competitivitate. În paralel, sunt discutate și posibile noi surse de venit pentru Uniunea Europeană, inclusiv taxe pentru marile companii.