Angela Merkel a rupt tăcerea și a spus cu voce tare ceea ce mulți lideri europeni șoptesc doar în culise: Uniunea Europeană nu își folosește potențialul diplomatic în războiul din Ucraina, lasă totul pe seama americanilor și se mulțumește să trimită arme în loc să construiască și canale de negociere. Declarațiile au fost făcute într-un podcast WDR, și au atins esența dezbaterii care frământă în acest moment toate cancelariile europene: cine vorbește cu Putin și în numele cui.
Merkel critică Uniunea Europeană
„Sprijinul militar pe care l-am acordat până acum este absolut corect”, a recunoscut fosta cancelară, dar a adăugat imediat: „Ceea ce regret este că Europa nu își folosește suficient potențialul diplomatic.” Merkel știe despre ce vorbește: a negociat față în față cu Putin după anexarea ilegală a Crimeii în 2014, a co-mediat Acordurile de la Minsk împreună cu fostul președinte francez François Hollande și a fost unul dintre puținii lideri occidentali care au menținut un canal direct cu Moscova ani la rând. Tocmai de aceea, numele ei apăruse recent în cercurile europene ca posibilă mediatoare în negocierile de pace — o idee pe care Merkel a respins-o fără ezitare.
Puterea contează, nu experiența
Refuzul fostei cancelarele nu este unul de modestie, ci de luciditate politică. „Aceste negocieri cu președintele Putin le-am putut purta doar pentru că aveam putere politică, pentru că eram șefi de guvern”, a explicat Merkel. „Ai nevoie de această putere.” Cu alte cuvinte: un fost lider, oricât de experimentat, nu poate obține nimic la masa negocierilor cu Kremlinul dacă nu are în spate un mandat real și pârghii concrete.
Presiunea pe Europa să numească un trimis special pentru negocierile dintre Moscova și Kiev crește pe zi ce trece. Dar cine anume și cu ce mandat rămân întrebări fără răspuns. UE a respins deja varianta fostului cancelar Gerhard Schröder, considerat prea aproape de Putin și de companiile de stat rusești — un episod care arată cât de complicat este să găsești o față credibilă pentru o misiune imposibilă, potrivit news.de.
Vezi și: Angela Merkel, posibil mediator pentru pace în Ucraina? Numele fostei cancelare revine în discuții
Merkel a mai dezvăluit că în octombrie 2021 — cu doar patru luni înainte de invazia rusă la scară largă — propusese ea însăși un format diplomatic între UE și Rusia. Propunerea a eșuat pentru că statele membre nu au reușit să cadă de acord asupra modului în care să abordeze Moscova. „Trebuie să lucrezi până când ajungi la o poziție comună”, a spus ea, cu o răbdare în glas care sună aproape ironic în contextul în care acea poziție comună nu a venit nici până azi.
Moștenirea politică a Angelei Merkel rămâne profund contestată — dependența Germaniei de gazul rusesc, construită în anii ei de guvernare, este invocată constant ca una dintre vulnerabilitățile care au făcut Europa șantajabilă. Acordurile de la Minsk, prezentate la vremea lor ca o victorie diplomatică, nu au oprit niciodată cu adevărat luptele și au expirat odată cu februarie 2022. Și totuși, în absența oricărui alt lider european cu experiență reală în negocieri directe cu Kremlinul, Europa privește spre ea — iar ea privește înapoi și spune că nu e treaba ei să repare ce alții, în funcție, refuză să facă.