Laureatul Nobel a calculat când vine sfârșitul – Când un fizician care a petrecut o viață întreagă descifrând structura materiei îți spune că șansele tale de a trăi încă 50 de ani sunt „foarte mici”, nu e o metaforă și nu e o previziune apocaliptică de weekend. E o ecuație. David Gross, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2004 și proaspăt câștigător al Breakthrough Prize de 3 milioane de dolari — cel mai mare premiu din fizică acordat în 2026 — a acordat un interviu revistei Live Science în care a aruncat peste masă un calcul pe care puțini au curajul să-l facă.
Laureatul Nobel a calculat când vine sfârșitul
Luând în considerare o probabilitate anuală de 2% ca un război nuclear să izbucnească, „speranța de viață” medie a civilizației umane este de aproximativ 35 de ani. Metoda nu e nouă — e aceeași logică matematică folosită pentru calculul timpului de înjumătățire al materialelor radioactive, aplicată acum unui sistem geopolitic pe care Gross îl descrie, fără nicio ezitare, drept „nebun”. Omul care a contribuit decisiv la completarea Modelului Standard al fizicii, demonstrând că forța care ține laolaltă quarcii slăbește pe măsură ce particulele se apropie — fenomen numit „libertate asimptotică” —, spune că acum nu mai gândește la viitorul ideilor, ci la viitorul oamenilor. „Îmi petrec o parte din timp încercând să le spun oamenilor că șansele omenirii de a supraviețui încă 50 de ani sunt foarte mici. Din cauza pericolului unui război nuclear, mai aveți aproximativ 35 de ani”, a declarat Gross.
Nouă puteri nucleare și niciun tratat
Ecuația lui Gross nu vine din pesimism, ci din date. El punctează că în perioada Războiului Rece existau estimări care dădeau o probabilitate anuală de 1% pentru un conflict nuclear — cifră deja îngrijorătoare, dar atenuată de o arhitectură densă de tratate și comunicare directă între marile puteri. Astăzi, toate acele tratate de control al armamentului au dispărut. New START a expirat. Nu s-a negociat nimic în locul lui. Lumea a trecut de la două puteri nucleare la nouă, iar Gross subliniază că trei puteri nucleare majore sunt „infinit mai complicate” decât două.
„Acordurile, normele dintre țări, se prăbușesc cu totul. Armele devin tot mai imprevizibile. Automatizarea, și poate chiar inteligența artificială, vor controla în curând acele instrumente”, avertizează el. Contextul geopolitic pe care Gross îl enumeră ca factori de risc suplimentari e aproape o lectură a titlurilor din ultimii ani: războiul din Europa, tensiunile din Iran, conflictul aproape declanșat între India și Pakistan. Ceasul simbolic al Buletinului Oamenilor de Știință Atomici — acel Doomsday Clock — este în prezent la 85 de secunde până la miezul nopții, cel mai aproape de catastrofă din istoria sa.
Vezi și: Acesta este primul lucru pe care ar trebui să-l faci dacă are loc o explozie nucleară în apropierea ta: „Ai la dispoziție doar 10 sau 15 minute”
Gross nu se oprește la diagnostic în declarațiile sale pentru Live Science. Soluțiile pe care le propune sunt, în cuvintele lui, „ușor de aplicat — pentru națiuni”. Prima: să vorbească unele cu altele. Să reconstruiască tratatele. Să nu lase IA să preia controlul deciziilor militare înainte ca omenirea să stabilească un cadru comun de guvernanță. El nu cere eliminarea arsenalelor nucleare — „e idealist”, recunoaște —, dar insistă că reducerea riscului anual chiar și cu câteva zecimi de procent schimbă dramatic ecuația supraviețuirii. Omul care la 13 ani a primit o carte semnată de Einstein și care de-atunci a construit o carieră în căutarea teoriei care să unifice toate forțele fundamentale ale universului spune că adevăratul obstacol nu e matematica. E dacă va mai exista cineva care s-o înțeleagă.