O dispută veche de peste opt decenii revine în prim-planul relațiilor dintre Atena și Berlin. Președintele Greciei, Konstantinos Tasoulas, a relansat oficial revendicările țării sale față de Germania, într-un discurs rostit într-unul dintre locurile marcate de atrocitățile ocupației naziste. Atena consideră că dosarul nu a fost închis și vorbește despre sume uriașe, în timp ce Berlinul menține de ani de zile poziția exact opusă: juridic, problema despăgubirilor este încheiată.
Grecia cere până la 341 de miliarde de euro
Konstantinos Tasoulas a făcut declarațiile la comemorarea masacrului de la Lyngiades, la 83 de ani de la uciderea locuitorilor de către trupele germane. Președintele a afirmat că pretențiile Republicii Elene pentru reparații germane sunt „active, legale, imprescriptibile și revendicabile”. „Faptele ne obligă, memoria ne obligă, datoria față de istoria noastră ne obligă și, mai presus de toate, nevoia de a face dreptate”, a declarat șeful statului grec.
Calculele prezentate de-a lungul timpului în Grecia plasează revendicările într-un interval uriaș, între 278 și 341 de miliarde de euro, în funcție de metodologia folosită. Dosarul cuprinde atât despăgubirile pentru distrugerile și pierderile provocate în timpul ocupației germane din 1941-1944, cât și rambursarea împrumutului forțat impus Greciei de puterile Axei. Numai valoarea actualizată a acestui împrumut a fost estimată în unele calcule grecești la peste zece miliarde de euro.
88 de oameni uciși, peste 40 erau copii și adolescenți
Locul ales pentru declarația președintelui are o încărcătură istorică puternică. În octombrie 1943, trupele germane au atacat Lyngiades și localitățile din apropiere, iar 88 de persoane au fost ucise, potrivit datelor prezentate de autoritățile grecești. Peste 40 dintre victime erau copii și adolescenți cu vârste de până la 17 ani. În 2014, fostul președinte german Joachim Gauck a mers la Lyngiades și a depus o coroană de flori la memorialul victimelor.
Berlinul respinge însă revendicările financiare. Poziția guvernelor germane este că problema reparațiilor rezultate din cel de-Al Doilea Război Mondial a fost soluționată juridic și politic, Germania invocând inclusiv cadrul creat după reunificarea din 1990. Atena nu acceptă această interpretare și separă, între altele, problema împrumutului forțat de cea a reparațiilor clasice. Juriști și istorici din cele două țări continuă să aibă poziții diferite asupra dosarului. Declarația președintelui grec și revendicarea de până la 341 de miliarde de euro sunt relatate de ERTNews, postul public grec, și de presa germană.
Vezi și: Polonia a semnat documentul prin care cere Germaniei despăgubiri de război de 1.300 de miliarde €
Și România are un vechi dosar financiar legat de Germania
În România există o poveste financiară diferită, dar care a generat de-a lungul timpului afirmații despre o creanță uriașă asupra Germaniei. În centrul ei se află relațiile comerciale româno-germane bazate pe sistemul de clearing înainte și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. La 23 martie 1939, România și Germania au semnat la București tratatul economic prin care schimburile dintre cele două state au fost extinse considerabil, Germania devenind principalul partener comercial al României.
Adevărul relata în 2010 despre documente și calcule potrivit cărora soldul istoric neachitat din clearing ar putea echivala cu aproximativ 18,8 miliarde de euro, însă existența unei creanțe actuale de această valoare nu a fost validată oficial de BNR.
Subiectul românesc a rămas astfel într-o situație foarte diferită de revendicarea oficială formulată de statul grec. Chiar Adevărul a publicat ulterior poziția Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România, care contesta teoria celor 18,8 miliarde de euro. În schimb, Atena continuă să revendice oficial reparațiile, iar Tasoulas a repetat acum formula folosită și la alte comemorări ale atrocităților ocupației: „Ne amintim, revendicăm și ne protejăm viitorul”.