În urmă cu ceva vreme, premierul Victor Ponta vorbea despre aşa-zisa „cruciadă” împotriva evaziunii ficale, o luptă în care trebuie aplicat principiul „toleranţă zero”, fiind în joc sume impresionante de bani care nu mai ajung în vistieria statului. Responsabili de executarea misiunii, inspectorii Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), „s-au pus serios pe treabă” în ultima vreme aplicând „la sânge” legea în cazul micilor firme, care s-au trezit lovite de sancţiuni drastice pentru „fraude” de câţiva lei.
În total, 177 de magazine şi localuri au fost închise în întreaga ţară de către agenţii Antifraudă, după ce a intrat în vigoare, de la 1 martie, noua Ordonanţă de Urgenţă ce permite sigilarea acestora pentru sume nejustificate găsite în casa de marcat.
Astfel, ANAF, instituţie aflată în subordinea Guvernului prin Ministerul Finanţelor, a început să închidă micile firme găsite cu o inadvertenţă contabilă chiar şi de 3 lei, în timp ce societăţile de stat cu datorii de sute de milioane îşi pot continua nestingherite activitatea, fapt ce a stârnit indignarea publică.
În plus, în această situaţie, foarte mulţi români riscă să rămână fără locuri de muncă.
După un control de şase ore, un restaurant de lângă lacul Herăstrău, din Bucureşti, a fost închis pentru că lipseau 200 de lei din fondul de rulment, iar amenda a fost de 15.000 de lei.
Un alt restaurant a fost amendat cu 10.000 de lei pentru o sticlă de palincă neînregistrată, găsită în bucătărie. ”Ni s-a dat şi o suspendare de trei luni pe băuturi spirtoase. Ni s-a părut un pic greşit. Pentru o singură sticlă…”, explică şeful de sală al respectivului local.
În total, în urma celor 177 de localuri, inspectorii ANAF au aplicat amenzi de aproape 4 milioane de lei.
„ANAF-ul ar trebui să meargă după marii datornici”
Monica Macovei susţine că ANAF-ul ar trebui să meargă după marii datornici, nu să omoare sectorul privat, mic, de familie, ”care găseşte locuri de muncă”.
„Dar ce vedem zilele acestea? Vedem noile maşini ale ANAF cu geamuri fumurii – că şi-au luat şi maşini noi – cum se duc în pieţe, cum se duc la buticuri, la tarabe, la şaormării, la mici magazine în care omul cu soţia, soţia cu soţul îşi fac cât de cât o afacere de familie şi le închid pentru diferenţe de 3 lei, de 5 lei, de 10 lei. Oameni buni, ANAF-ul e făcut să meargă după marii datornici, nu să omoare acest sector privat mic, de familie, care găseşte locuri de muncă! Trebuie să-l promovezi să mai găsescă un loc de muncă, nu să-l opreşti, nu să-i îngheţi conturile, nu să-i dai o amendă pe care n-o s-o poată plăti niciodată. L-ai desfiinţat şi ai lăsat pe drumuri doi-trei oameni!”, a declarat Monica Macovei.
„În schimb, cei cu marile averi neimpozitate, cei cu hotărâri definitive, de la care trebuie să confişti sute de milioane, stau probabil la soare, la plajă, prin diverse insule, stau, joacă la ruletă la Monaco”, a completat ea.
Macovei susţine că protestele ar putea fi o soluţie de a pune presiune publică asupra ANAF. Cum răspunde ANAF Şeful instituţiei, Gelu Diaconu, a declarat că pentru el nu există o limită de la care evaziunea este acceptată. Deşi linia prioritară de acţiune este dată de instrumentarea cazurilor de fraudă fiscală organizată, nu poate fi neglijată mica evaziune, a explicat acesta, „pentru că adunate, toate aceste cazuri „mici” înseamnă sute de milioane de euro care nu mai ajung la bugetul de stat. Şi, apoi ne plângem că nu sunt bani pentru şcoli şi spitale”. Însă, când vine vorba de recuperarea efectivă a prejudiciilor uriaşe din dosarele penale, ANAF nu mai pare să îşi dea interesul.
Deşi există hotărâri definitive în acest sens, inspectorii nu ajung să confişte decât un procent modic de sub 10%. Aceeaşi problemă se poate remarca şi în cazul recuperării prejudiciilor din dosarele soluţionate de DIICOT, precum şi de celelalte structuri de parchet din România. Este vorba despre sute de milioane de euro, bani care nu mai ajung în vistieria statului graţie modului în care ANAF a înţeles să gestioneze situaţia.