Adina Erdenberg locuiește de 16 ani în Germania, țara în care nu s-ar fi gândit vreodată că va ajunge. Când a încolțit în mintea ei ideea de a pleca din România, avea o singură certitudine: oriunde, numai în Germania nu. Și totuși, împrejurările personale au adus-o în această țară, unde și-a împlinit visurile și s-a realizat profesional, fiind în prezent manager de proiect la o importantă firmă de recrutare de personal.
A venit aici din Satu Mare, unde după terminarea studiilor a muncit în contabilitate pentru o firmă italiană. «Acolo a şi crescut în mine ideea de a părăsi România, având o colegă de birou care urma să plece în Italia. Simţind pe undeva ca în ţara mea natală nu voi avea foarte multe şanse da a “creşte” pe propriile mele puteri, situaţia începând încă de pe atunci a fi foarte critică, ori aveai părinţi” sus puşi”, ori dădeai mită pentru a putea deţine un job bun, nu mă încadram în nici una din cele două categorii, părinţii mei fiind bugetari şi mai având două surori….
Gândurile mele se îndreptau spre ţările latine, fiind mai apropiate de mentalitatea noastră şi nicidecum spre Germania, despre care auzisem că ar fi o ţară rece… chiar îmi făcusem o lozincă, ironia sorții, “oriunde, numai în Germania nu”…. unde trăiesc de 16 ani…. spre surprinderea mea şi a prietenilor care îmi cunoşteau reţinerile față de Germania….»
Cum v-ați adaptat vieții de la Berlin? Ce a fost ușor și ce a fost greu?
«Am ajuns la Berlin, urmându-l pe fostul meu soţ. Ca orice început… a fost greu, eu fiind o persoană foarte deschisă şi cooperantă, am avut foarte mulţi prieteni, ajungând aici m-am trezit singură într-o nouă lume, o nouă limbă, fără familie, fără prieteni…. cred că timp de 6 luni am plâns zilnic, lipsindu-mi foarte mult familia, părinţii, surorile dar mai ales nepoţii, care erau ca şi proprii mei copii… şi nu în ultimul rând prietenii. »
Ce vă oferă acest oraș în plus față de orașul de unde ați plecat?
«Cu timpul, am învăţat limba, fiind o elevă silitoare, am început să muncesc, după care mi-am îndeplinit un vis pe care îl aveam de mulţi, mulţi ani, am studiat psihologia, vis care mi-a schimbat viaţa şi modul de gândire… a fost greu studiind în paralel cu jobul şi ocupându-mă de mama mea bolnavă, dar cu multă voinţa mi-am îndeplinit acest vis.»
Țineți legătura cu români la Berlin?
«Legătura mea cu românii din Berlin este foarte strânsă, fiind foarte activă în Diaspora, organizând împreună cu Parohia Ortodoxă Română – proiect care a crescut sub ochii mei şi la care am fost prezenta începând de la prima cărămidă – şi câteva Pelerinaje, concerte de binefacere cu artişti renumiţi din ţară, Revelioane, etc.
În urmă cu câţiva ani am fost una dintre fondatoarele “Clubului Academic Roman”, proiect care din păcate după doi ani de activitate s-a oprit.»
Activați în domeniul recrutării de personal. Sunt românii doriți de agajatorii gerani? Ce trebuie să facă pentru a găsi un loc de muncă decent, fără a risca să fie păcăliți?
«Actualmente sunt Projekt Manager la o firmă germană de recrutare personal. Făcându-mi formarea profesională pe psihologia muncii, psihologie organizaţională şi resurse umane, m-am gândit că începând cu ianuarie 2018 să deschid acest proiect şi pentru români şi România, cunoscând situaţia critică din România şi dorinţa românilor de a găsi un loc de muncă în Germania. Firma mea Accurat GmbH a fost foarte încântată de idea mea şi îmi oferă toată susţinerea, în câteva săptămâni voi zbura în România pentru a deschide o filială a firmei noastre şi acolo, pe lângă cele 48 de filiale din Germania, Austria, Polonia şi Cehia.
Românii care doresc un loc de muncă sigur, ne pot contacta fără reţineri, fiind o firmă care nu percepe comision şi având referinţe foarte bune, la ora actuală având peste 4.000 de angajaţi.
Cerinţele noastre sunt cunoştinţe medii de lb. germane, depinde de jobul solicitat, calificare în domeniu şi multă, multă seriozitate.
Joburile noastre disponibile şi zonele se pot urmări în permanenţă pe pagina noastră web www.accurat.eu.»
Ați avut vreodată sentimentul că sunteți privită diferit doar pentr faptul că sunteți româncă?
«Sentimentul că aș fi privită altfel pentru că sunt românca, sincer nu l-am avut, pentru că am încercat să mă comport tot timpul în aşa fel încât pe unde am trecut să las mereu loc de bună ziua.
De aceea mi-am făcut şi foarte mulţi prieteni, am un contact foarte bun cu vecinii, colegii de muncă, am prieteni care de când m-au cunoscut şi-au schimbat total părerea despre România, au început să viziteze România şi chiar să înveţe limba română. Deși se spune că Germania este o țară „rece”, așa cum credeam și eu înainte de a veni, din punctul meu de vedere nu este, depinde de comportamentul fiecăruia: dacă te comporți frumos, ești tratat ca atare.
Am auzit bine-nţeles şi comentarii negative despre România, cu toate că în ultimul timp invazia din România a schimbat puţin imaginea, sunt români care se pot integra şi care doresc să se integreze şi din păcate foarte mulţi care sau nu pot, sau nu vor… însă întrebarea mea la comentariile negative a germanilor este: Cunoașteți România, aţi vizitat vreodată România? În cazul unui răspuns negativ, le răspund “discutam după ce vizitaţi România”.»
Aveți intenția de a vă mai întoarce definitiv în România?
«Sincer, în prezent nu mă gândesc la asta, am un Job bun aici, am o viaţă bună aici, nu văd ce aş putea face în prezent în România, ţinând cont de situaţia critică – o spun cu lacrimi în ochi – în care se afla România la ora actuală…
Dar nu se ştie niciodată unde ne duce viaţa… Cândva, cu 18-20 de ani în urma spuneam oriunde numai în Germania nu…. şi de 16 ani casa mea a devenit Germania…»
Sorin Cehan
