Ambianţa festivă entuziastă i-a însoţit în ziua de 1 Decembrie pe membrii ARO de-a lungul programului literar artistic și documentar istoric de omagiere a evenimentului. Dintru început am făcut cunoștinţă cu un grup de copii foarte talentaţi care au recitat poezii și au interpretat cu nonșalanţa vârstei lor cântece dedicate ţării și unirii noastre. Mai ales din creaţia lui Grigore Vieru, poet român din Basarabia, un adevărat apărător al culturii și al limbii române.
În vârstă de 16 ani, Cristian Buligă impresionează auditoriul recitând crezul lui Mircea cel Bătrân din Scrisoarea a 3-a de Eminescu. Elena Cornienco și Silvia Plămădeală, învaţătoarea și respectiv educatoarea copiilor de doi ani încoace, interpretează chiar ele impecabil „În limba ta“, poezie de Grigore Vieru, și cântecul „Baladă“ de Alexandru Dabija. În final ne îndeamnă pe toţi să cântăm și să ne prindem împreună în Hora Unirii. Cornelia Kaufmann, președinta asociatiei, recunoaște talentul și strădania celor mici și a educatoarelor lor, oferindu-le daruri.
Urmează programul celor mari, moderat antrenant de vicepreședintele asociaţiei, dr. ing. Vlad Negulescu. Acesta prezintă cronologia evenimentelor istorice care au culminat cu momentul glorios de la 1 Decembrie 1918.
Un comentariu însoţit de citate marcând semnificaţiile profunde ale zilei de 1 Decembrie 1918 este prezentat de dr. Mirel Giurgiu, venit anume din sudul Germaniei. Dr. Giurgiu își incheie alocuţiunea cu o poezie proprie, care evocă locurile natale de la Sibiu.
Dr. Gheorghe Olteanu din Baden Baden, membru de onoare ARO, recită apoi poezia proprie „Regelui demnităţii noastre“, cu voce tensionată, solemnă. Dr. Olteanu citește în continuare poemul în proză „Transilvania II“ de Ana Blandiana. Coristele asociaţiei dau tonul pentru „Cântarea ARO“, o minunata poezie patriotică scrisă de Gh. Olteanu, cu melodia compusă de Kara Molnar, interpretată la pian de Marius Cloșca și preluată în cor de toţi membrii ARO prezenţi în sală:
Să ne punem împreună
Gândul, portul, voia bună,
Ascultând cum bate-n ie
Dragostea de Românie.
Ocazie unică, toţi membrii consiliului ARO au reușit sa vină chiar și de la 100 – 200 km ca să se bucure împreună de Centenar și au imortalizat corespunzător momentul. Toţi s-au implicat activ în desfășurarea programlui, atât pe scenă cât și în culise, când a fost vorba de latura decisivă, organizatorică, coordonată de Brândușa Massion, de gustările pregătite de Delia Stieber sau de regia tehnica asigurată de Mihai Molnar la butoane.
Întreg programul a fost susţinut de membrii asociaţiei, cu excepţia unui oaspete nou la ARO, Adrian Ilie, care ne-a prezentat un microrecital de muzică folk. Cu o voce caldă bine modulată, acompaniindu-se tot el la ghitară, într-o sală care preia ritmul muzicii în aplauze, Adrian Ilie îi dedică o piesă lui Ştefan cel Mare.
Elena Singh din consiliu poartă un tricou tricolor cu „#rezist Frankfurt“ și recită în premieră o poezie proprie, care s-a născut din revolta față de situația actuală din țară.
Anca Liliana Pavel ne impresionează până la a ne învârti în horă pe toată durata recitalului ei compus dintr-o suită de cântece populare românești dedicate regiunilor istorice. Născută în Broșteni, Anca se fălește cu un minunat costum naţional moldovenesc. Ca multe doamne din public de altfel, cu iile lor specifice pentru regiuni divese ale ţării.
Pianistul Marius Cloșca aduce publicului în dar, cu virtuozitate, Bourée din Suita nr. 2 în do major op.10 de George Enescu, un fragment de concert de zile mari.
Mihaela Pietzke ne spune o poezie melancolică scrisă de mama ei, „Crăciunul nostru de acasă“, iar Dan Munteanu ne reamintește printr-un text concis de enormul ajutor moral, știinţific, logistic și de sânge pe care ni l-a dat Franţa în Primul Război Mondial.
Kara Molnar recită din poeziile ei apărute între coperţile a două volume de succes. Cu poezia „Terra nostra“ ne incită sa avem grijă de Pământul nostru. Apoi ne încântă cu câteva melodii cu muzica și versurile scrise tot de ea.
Atmosfera în care s-a derulat întâlnirea de la ARO a fost impregnată de un sentiment de comuniune izvorât din conștiinţa apartenenţei la valorile aceluiași popor, aceleiași istorii. Împreună împlinim o datorie de memorie faţă de înaintașii care au făcut posibilă prin faptele lor Unirea cea Mare. Trăirea la cote artistice înalte a sărbătorii în cadrul asociaţiei ARO ne-a adus mai aproape unii de alţii, deși provenim din toate punctelele geografice ale ţinuturilor românești, și ne-a dat ocazia să descoperim printre noi talente în toate registrele, nebănuite mai ieri.
Mirel Giurgiu, Kehl am Rhein