Pe 7 mai 2026, primul bloc de beton al tunelului Fehmarnbelt a fost coborât pe fundul Mării Baltice, marcând o etapă concretă într-unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din Europa. Operațiunea a durat mai multe zile: elementul de 217 metri lungime și 73.500 de tone a fost transportat din portul fabricii din Rødbyhavn, pe insula daneză Lolland, și poziționat în șanțul pregătit pe fundul mării, în fața intrării daneze a tunelului.
Confirmarea poziției s-a făcut prin măsurători laser din interiorul elementului scufundat. „Suntem fericiți și ușurați. Tehnologia noastră, echipamentele noastre și contractorii noștri au realizat ceva ce nimeni nu a mai făcut până acum”, a declarat Mikkel Hemmingsen, directorul executiv al Sund & Bælt. Urmează alte 88 de elemente identice, care vor fi coborâte unul câte unul în același șanț, la adâncimi de până la 40 de metri sub suprafața mării.
Ce schimbă tunelul în transportul european
Cu 18 kilometri lungime, Fehmarnbelt va fi cel mai lung tunel scufundat din lume — de peste trei ori mai lung decât actualul deținător al recordului, Transbay Tube din San Francisco, de 5,8 kilometri. Fiecare element conține cinci tuburi: două pentru autostradă, două pentru cale ferată și unul tehnic de serviciu.
Când va fi finalizat, tunelul va reduce călătoria cu trenul dintre Hamburg și Copenhaga de la aproximativ cinci ore la două ore și jumătate. Traversarea cu mașina va dura 10 minute, față de 45 de minute cât face azi feribotul. Comisia Europeană a desemnat proiectul prioritate și a alocat aproximativ 1,3 miliarde de euro în fonduri de construcție. Costul total a ajuns la circa 7,5 miliarde de euro, recuperabil din taxe de utilizare.
Citiți și: Laureatul Nobel a calculat când vine sfârșitul: „Șansele ca omenirea să supraviețuiască 50 de ani sunt foarte mici”
Danemarca a construit din 2020. Germania a primit 12.600 de obiecții
Danemarca a început lucrările în 2020. Partea germană a acumulat întârzieri din cauza unui proces de aprobare blocat de opoziție masivă — în procedura de planificare au fost depuse 12.600 de obiecții din Germania, față de 43 în Danemarca, scrie Focus.de. Același proiect, aceeași finanțare europeană, două ritmuri complet diferite. Data de finalizare planificată inițial pentru 2029 nu va fi respectată, proiectul urmând să fie gata cel mai devreme în 2031.
Noul guvern german condus de cancelarul Friedrich Merz a anunțat un fond de 500 de miliarde de euro pentru infrastructură, dar problema identificată de economiști nu e lipsa banilor — ci povara birocratică și absența personalului capabil să ducă procedurile la capăt într-un termen rezonabil. Tunelul Fehmarnbelt a ajuns astfel să fie citat nu doar ca un record de inginerie, ci ca un test pentru capacitatea Germaniei de a-și mai construi propria infrastructură.