Sistemul de pensii se pregătește pentru una dintre cele mai ample transformări din ultimele decenii. Planurile prezentate de Comisia pentru Pensii ar putea schimba radical modul în care milioane de oameni își construiesc viitorul financiar. Pentru mulți salariați, mesajul este clar: mai mulți ani de muncă, contribuții suplimentare și reguli mai stricte pentru pensionarea anticipată. Deocamdată, propunerile nu au devenit lege, însă direcția în care se îndreaptă reforma este deja conturată și ar putea avea efecte majore asupra generațiilor actuale și viitoare.
Adio „pensie la 63 de ani”? Una dintre cele mai controversate propuneri
Motivul este presiunea tot mai mare asupra sistemului public de pensii. Tot mai mulți oameni ies la pensie, în timp ce numărul contribuabililor activi scade. În plus, speranța de viață este în creștere, ceea ce înseamnă că pensiile sunt plătite pentru perioade tot mai lungi. În 2024, durata medie de acordare a pensiilor pentru limită de vârstă și invaliditate a fost de 20,5 ani. Bărbații au beneficiat în medie de pensie timp de 18,9 ani, iar femeile timp de 22,1 ani.
Comisia pentru Pensii din Germania propune intervenții simultane în mai multe zone-cheie: creșterea vârstei de pensionare, extinderea bazei de contribuabili, introducerea unei componente bazate pe investiții și eliminarea unor reguli speciale.
Una dintre cele mai sensibile măsuri vizează eliminarea așa-numitei „pensii la 63 de ani”. În prezent, persoanele care au acumulat 45 de ani de contribuții pot ieși mai devreme la pensie fără penalizări. Dacă această facilitate va dispărea, cei mai afectați vor fi muncitorii care au început activitatea profesională foarte devreme: meseriașii, lucrătorii din industrie, personalul medical, angajații din comerț sau cei cu cariere foarte lungi. Pentru persoanele care desfășoară activități fizice solicitante, comisia propune facilitarea accesului la pensia de invaliditate, însă detaliile privind aplicarea acestei măsuri nu au fost încă stabilite.
Penalizări de zeci de mii de euro pentru pensionarea anticipată
Cei care vor dori să se retragă mai devreme din activitate vor trebui să accepte reduceri consistente ale pensiei. În prezent, pentru fiecare lună de pensionare înainte de vârsta standard se aplică o penalizare de 0,3%.
Citiți și: Schimbare importantă pentru milioane de angajați din Germania: din iulie 2026, acești lucrători vor putea recupera un drept pierdut
Astfel, o persoană care ar avea dreptul la o pensie brută de 1.800 de euro și se pensionează cu doi ani mai devreme ar pierde 7,2% din sumă, adică aproximativ 130 de euro pe lună. Pe parcursul a 20 de ani de pensie, această reducere ar însemna peste 31.000 de euro pierduți, fără a lua în calcul eventualele majorări ulterioare.
Situația devine și mai costisitoare pentru cei care ar dori să se retragă la 63 de ani în loc de 67. În acest caz, reducerea ar ajunge la 14,4%, iar pensia brută de 1.800 de euro s-ar transforma într-una de aproximativ 1.541 de euro lunar.
Vârsta de pensionare ar putea urca până la 68 de ani și chiar mai mult
O altă propunere importantă prevede legarea vârstei de pensionare de evoluția speranței de viață. În prezent, pentru persoanele născute începând cu anul 1964, vârsta standard de pensionare este de 67 de ani. Potrivit recomandărilor comisiei, această limită ar putea crește la 67,5 ani în jurul anului 2042 și la 68 de ani în jurul anului 2052. Pe termen foarte lung, nu este exclusă chiar atingerea pragului de 70 de ani.
Pentru cei care se află astăzi la mijlocul vieții profesionale, efectele ar putea fi semnificative. Persoanele de aproximativ 40 de ani ar putea ajunge să se pensioneze la 68 de ani, iar cei de circa 30 de ani chiar la 68,5 ani.
O parte din salariu ar putea merge direct către investiții pe bursă
Începând cu 2028, comisia propune introducerea unei noi componente de pensie bazate pe investiții de capital. Planul prevede ca o parte din salariul brut să fie investită pe piața de capital. Inițial, contribuția ar reprezenta 1% din salariul brut, urmând să crească ulterior la 2%. Costul ar urma să fie împărțit între angajat și angajator.
Pentru un salariu brut de 4.000 de euro, contribuția inițială ar însemna 40 de euro pe lună, dintre care angajatul ar suporta 20 de euro. Potrivit calculelor prezentate de comisie, investițiile pe termen lung în fonduri diversificate ar putea genera sume importante pentru pensie, însă randamentele nu sunt garantate, iar piețele financiare pot înregistra și pierderi.
Schimbări importante pentru minijoburi și lucrătorii independenți
Reforma vizează și minijoburile. Comisia propune eliminarea, în mare parte, a statutului special care permite în prezent câștiguri cu taxe și contribuții reduse. Excepție ar urma să facă doar elevii. În practică, multe activități desfășurate în comerț, gastronomie sau gospodării private ar deveni supuse contribuțiilor sociale. Astfel, venitul net ar scădea, însă angajații ar acumula drepturi suplimentare la pensie.
Totodată, persoanele care își deschid afaceri și nu sunt protejate prin sisteme profesionale speciale ar putea fi obligate să contribuie la sistemul public de pensii. Pentru antreprenorii aflați la început de drum, această obligație ar putea însemna costuri suplimentare într-o perioadă în care trebuie să acopere chirii, materiale, asigurări și taxe.
Mai puțini funcționari publici și posibile modificări la pensiile speciale
Potrivit informațiilor citate de Handelsblatt, funcționarii publici nu ar urma să fie integrați în sistemul public de pensii. Totuși, comisia recomandă limitarea numărului de noi funcționari publici și constituirea unor rezerve financiare mai consistente pentru plata pensiilor acestora, relatează FOCUS.
În plus, există discuții ca evoluția pensiilor funcționarilor să fie corelată mai strâns cu cea a pensiilor din sistemul public. Dacă vârsta de pensionare pentru asigurații obișnuiți va crește, efectele s-ar putea resimți și în cazul funcționarilor publici.